Along the years, the casinos and gambling had an important place in the history of Cuba. Before the revolution, Havana had an important place within the world map of gambling, just like Las Vegas for the wealthy personalities of the time.
Here, gambling started within the back rooms of the night clubs. The owners used to rent these rooms to any person who offered to finance and operate gambling. The Cuban govern didn’t pay attention to such activities, and therefore the organizers began asking the dealers to operate the games on their advantage.
In the 30th, the capital of the Cuban state started to prosper, evolution that was reflected by the large number of constructions. The luxury hotels, casinos and night clubs were expanding in order to support the tourism development, becoming a strong opponent for Miami. Sans Souci, Hotel Habana Riviers that was planned to become the biggest casino in the world, and Hotel Nacional Casino have been the first hosts of the gambling operators in Cuba.
Within this development period, Havana became the city with the largest number of middle class people, backed up by gambling, but also by the evolution of corruption. The capital of Cuba outmatched Las Vegas according to the revenues of those two years.
Meyer Lansky, an important member of the mafia family Genovese, was the force behind the first Cuban casinos. He started his activity in Las Vegas and was the person who proposed the former dictator Fulgencio Batista a business plan in order to make Havana the competitor of Las Vegas and Monte Carlo. Counting on revenues increases, he obtained easily the agreement of the president. In 1953, Batista, helped by Lansky, started a new movement for eliminating the fix poker games in Cuba. In the winter of 1954-1955, Lansky established equitable policies for gambling. In the spring of 1955, the golden age of gambling started in Cuba.
The state started promoting the development of the casinos inside the territory. There have been awarded many subsidized loans to the casinos inaugurated at the time. Lansky proposed to transform Riviera Hotel into a luxurious Mecca for gambling. In December 1957 the dream came true and he started to make a lot of money. The most important political personalities of the world turned their attention to the new Las Vegas, the latino-american formula. Havana became synonym with extravagance and opulence. Hundreds of thousands of dollars were circulating within the Cuban gambling environment every day. Lansky and Batista saw their dreams come true, and their plan became well known all over the world. For all that, the entire industry crashed.
In December 1958, the communist insurgents planned the subversion of the Baptista govern. On the first day of 1959, Baptista left the country, together with his family and staff. One of the first wishes of Fidel Castro, the leader of the communist forces, was to close down all the casinos in the country as well as the national lottery. Later, the casinos have been reopened under the control of the Govern. For all that, the industry never returned to the good old days. The main cash flow source disappeared when the interdiction imposed to the Americans to enter the casinos. Fidel Castro determined the Americans to play in the casinos in Las Vegas.
The photos that are still hanging on the walls of the bar within National Hotel show personalities as Frank Sinatra, Ava Gardner, Marlene Dietrich or Gary Cooper who were attracted by the mirage of Havana. In 1958, around 300.000 American tourists visited the city. The capital of the Cuban state had 135 cinemas, more than Paris or new Yotk. The American author Ernest Hemingway spent his last days in Cuba, declared the beauty of Havana could only be defeated by Paris and Venice.Cazinourile și jocurile de noroc au ocupat, de-a lungul timpului, un loc important în istoria Cubei. Înainte de revoluția comunistă, Havana deținea un loc aparte pe harta mondială a jocurilor de noroc, asemenea Las Vegasului pentru bogații și personalitățile acelor vremuri.
Aici, jocurile de noroc au debutat în camerele din spatele cluburilor de noapte. Patronii cluburilor închiriau aceste camere oricăror persoane care se ofereau să finanțeze și să opereze gambling-ul. În tot acest timp Guvernul cubanez nu acorda o mare importanță acestor activități, ceea ce-i determina pe organizatori să le ceară dealerilor să manipuleze jocurile în avantajul casei.
În anii ’30 capitala statului cubanez a început să prospere, evoluție reflectată și în volumul construcțiilor. Hotelurile de lux, cazinourile și cluburile de noapte se înmulțeau în acea perioadă pentru a sprijini și mai mult dezvoltarea turismului, rivalizând puternic cu faimosul Miami. Sans Souci, Hotel Habana Riviera, cel care s-a vrut a fi cel mai mare hotel-cazinou din lume, și Hotel Nacional Casino au fost primele gazde ale operatorilor de jocuri de noroc din Cuba.
În această perioadă de creștere, Havana a ajuns să fie orașul cu cea mai mare pondere a populației din clasa de mijloc, însoțită simultan de jocurile de noroc, dar și de evoluția corupției. Capitala Cubei a devansat în acești ani de glorie Las Vegasul după veniturile înregistrate.
Americanul Meyer Lansky, membru de rang înalt al familiei mafiote Genovese, a fost forţa motrice din spatele primelor cazinouri cubaneze. El și-a început activitatea în Las Vegas şi a fost cel care i-a propus fostului dictator Fulgencio Batista un plan de afaceri prin care Havana să concureze de la egal la egal cu Las Vegasul şi Monte Carlo. Mizând pe creșterea veniturilor, el a obținut cu uşurinţă acordul șefului statului. În 1953, Batista, cu ajutorul lui Lansky, a dat startul unei mişcări prin care să elimine jocurile de poker fixe din Cuba. În iarna dintre anii ‘54- ‘55, Lansky a instituit politici echitabile la nivelul gambling-ului. Din primăvara lui 1955 a început epoca de aur a jocurilor de noroc în Cuba.
Statul a început să promoveze creşterea cazinourilor în interiorul graniţelor. Atunci s-au acordat multe credite subvenţionate de stat cazinourilor nou inaugurate. Lansky și-a propus să transforme Hotelul Riviera într-un Mecca de lux pentru jocurile de noroc. În decembrie 1957 el şi-a văzut visul împlinit și a început să facă bani imediat. Oameni cu funcții importante din întreaga lume și-au îndreptat rapid atenția către noul Las Vegas, în variantă latino-americană. Astfel, Havana a devenit sinonimul extravaganței şi al decadenţei. Sute de mii de dolari se rulau în gambling-ul cubanez în fiecare zi în această perioadă. Lansky şi Batista și-au îndeplinit viziunile, care au căpătat un renume mondial. Cu toate acestea, într-un an, toată industria s-a prăbușit.
În decembrie 1958, insurgenţii comuniști au răsturnat guvernul lui Batista. În prima zi a anului 1959 Baptista a fugit din ţară, împreună cu familia sa şi a personalului. Una dintre primele dorințe ale lui Fidel Castro, liderul forţelor comuniste, a fost să închidă toate cazinourile țării şi loteria naţională. Mai târziu cazinourile au fost redeschise sub controlul guvernului. Cu toate acestea, industria nu și-a mai revenit niciodată. Principala sursă de flux numerar a dispărut odată cu interdicția impusă americanilor de a intra în Cuba. Astfel, Fidel Castro i-a determinat pe americani să joace în cazinourile din Las Vegas.
Fotografiile care mai împodobesc și astăzi pereții barului Hotelului National arată că personalități ca Frank Sinatra, Ava Gardner, Marlene Dietrich sau Gary Cooper au fost atrase de mirajul Havanei. Numai în 1958 circa 300.000 de turiști americani au vizitat orașul. În acea perioadă capitala statului cubanez avea 135 de cinematografe, un număr mai mare decât cele de la Paris sau New York. Autorul american Ernest Hemingway, cel care și-a petrecut ultima parte a vieții în Cuba, declara că frumusețea Havanei era depășită doar de Paris și Veneția.
