Cristian Pascu, președinte AOPJNR: ”Ne confruntăm cu impactul economic și psihologic general al pandemiei care se resimte și după aceasta”

joi, 12 mai 2022

“Trebuie ca jocul de noroc să rămână ceea ce ne dorim, o activitate recreativă, de divertisment, presărată cu adrenalină”

 Cum între ultima ediție a evenimentului ReUniunea Profesioniștilor din Gambling organizat de Casino Inside, ce a avut loc în 8 Decembrie anul trecut și momentul prezent a trecut ceva timp, perioadă în care Guvernul României a renunțat la Starea de Alertă după 2 ani de restricții, am considerat necesar și util pentru cititorii noștri să vedem care mai este starea de spirit în rândul operatorilor mici și medii reprezentați de AOPJNRAsociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România, asociație care numără în prezent în jur de 70 de membri. L-am invitat pe domnul Cristian Pascu, președintele executiv AOPJNR pentru a răspunde la câteva întrebări legate de starea actuală a domeniului nostru prin prisma impactului pandemiei asupra operatorilor de jocuri de noroc, sau cum ar putea Statul să ajute domeniul nostru (foarte afectat de restricțiile pandemice), care mai este situația privitoare la Ordinul Președintelui ONJN nr. 404/2020, respectiv Ordinul Președintelui ONJN nr. 86/2021, sau încotro se îndreaptă industria noastră.

Cum a fost afectată industria de jocuri de noroc (operatorii mici și medii) de pandemia de Covid?

Începând cu decretarea stării de urgență, în Martie 2019, și până la ieșirea din starea de alertă, în Martie 2022, suspendarea totală a activității și perioadele de restricții (cu gradul de restrângere  a capacității și a orarului de funcționare a locațiilor) au afectat în mod direct veniturile operatorilor de toate categoriile, mari, mici și medii.

Scăderea veniturilor a fost direct proporțională cu zona geografică în care se aflau locațiile, respectiv cu restricțiile teritoriale locale specifice care au diferit de la un județ la altul.

Prevederea absolut necesară de scutire a plății autorizațiilor pe perioda suspendării totale a activității a eliminat acest cost, dar aceste perioade de nefuncționare au avut oricum costuri pentru firmele organizatorilor care au determinat pierderi la nivel general, în lipsa oricărui venit.

De asemenea, modul de exploatare al diferitelor tipuri de locații specializate, a determinat o influență diferită asupra veniturilor în funcție de tipul de restricții impuse, astfel limitarea programului de lucru pe timp de noapte a fost factorul cu maxim impact negativ în cazul sălilor de joc dedicate, numărul limitat de jucatori acceptați simultan a fost resimțit mai puțin datorită dimensiunii sălilor și numărului de aparate amplasate.

La agențiile de pariuri, care oricum aveau un program limitat la orele 22 în majoritatea lor, impactul negativ maxim l-a avut reducerea capacității de funcționare a spațiului, din cele maxim 5 aparate permise în locație numărul de aparate la care se permitea jocul devenea în multe perioade ale zilei insuficient.

La AWP-uri, datorită modului lor de amplasare preponderent în baruri, în asociere cu deținătorii spațiului care operează și respectivele baruri, interzicerea de multe ori în mod expres a activității de bar, a creat confuzie, restricții suplimentare în operarea aparatelor aflate în aceeași locație.

Datorită modului de operare mixt, specific lor, cu săli dedicate în operare directă în număr mai redus și cu un număr mai redus de aparate amplasate în aceste săli, dar și cu un număr de aparate substanțial operat în asociere în agențiile de pariuri, precum și cu operarea tot în asociere a unui număr de AWP-uri în continuă creștere, operatorii de categorie mijlocie și mică (clasificare după numărul de aparate aflate în exploatare) au reușit într-un număr nesperat să depășească aceste perioade de restricții, chiar dacă în multe cazuri la pragul  supraviețuirii, apelând în unele perioade chiar la rezervele lor financiare  limitate.

S-a recurs și la ceea ce a fost caracteristic și altor sectoare economice, anume “contracția activității”, prin reducerea temporară a aparatelor exploatate, completată de mutări în zonele în care restricțiile erau mai permisive.

De asemenea, prevederea care a permis menținerea valabilității autorizațiilor emise, care expirau în aceste situații excepționale, a dat posibilitatea continuării activității cu câte o lună și încă o lună, o binevenită prevedere de reducere a riscului în această perioadă de incertitudine.

Avem ca date certe, la sectorul de retail de slot machine, comparativ indicatorii de cifră de afaceri și profit pe anii 2019 și 2020 (înainte și în primul an de pandemie deocamdată raportat) următoarele:

  • Cifra de afaceri a scăzut cu 33% (2020 față de 2019) 
  • Profitul a scăzut cu 72% 
  • Numărul de operatori pe pierdere: 28 în 2019, 82 de operatori în 2020. (din totalul de cca. 280 operatori de slot- machine).

Cristian Pascu, presedinte executiv AOPJNR

Cum ar trebui, din punctul dumneavoastră de vedere (dacă ar fi nevoie), să fie ajutați operatorii de jocuri din țara noastră de către autoritățile competente? Credeți că este realist posibil un ajutor din partea statului?

În  întreaga această perioadă de pandemie, am solicitat decidenților, împreună cu toate asociațiile profesionale din domeniu și cu conducerea ONJN, o ajustare a taxelor de autorizare proporțională cu gradul restricțiilor impuse.

Întâlniri la nivel de secretar de stat din MFP, materiale succesive depuse către MFP și Guvern, au avut ca rezultat înțelegerea justeței solicitărilor noastre, promisiuni că se vor  concretiza într-un necesar act normativ, dar atât…, au rămas la acest stadiu …

Realist, în acest context de deficit bugetar în acest an, care se prefigurează datorită crizelor apărute și presiunilor sociale de majorări de cheltuieli diverse, speranța că sectorul nostru va fi luat în considerare pentru orice formă de măsură de compensare cu impact bugetar este utopică….

Eventual am mai avea șansa să obținem una din solicitările care, fără un impact bugetar, ar fi benefică pentru noi, anume: pentru o perioadă plata lunară a autorizațiilor de exploatare (în locul plății trimestriale actual reglementate), de dorit ulterior consumării lunii calendaristice respective.

În afară de pandemia de Covid, cu ce alte probleme se confruntă operatorii în această perioadă?

Ne confruntăm cu impactul economic și psihologic general al pandemiei care se resimte și după aceasta, în anumită măsură.

Astfel, se observă un apetit de joc mai redus, datorită atât bugetelor mai reduse existente la clienții noștri tradiționali, precum și precauției pentru nesiguranța zilei de mâine, de înțeles în aceste vremuri încă tulburi.

Ca întotdeauna, ne confruntăm și ne vom confrunta mereu cu diverse propuneri legislative, față de care trebuie să ne exprimăm punctul de vedere, să încercăm să le explicăm  inițiatorilor chiar bine intenționați impactul, să le propunem variante acceptabile, sustenabile, aplicabile.

Care mai este situația privitoare la Ordinul Președintelui ONJN nr. 404/2020, ce s-a  mai întâmplat cu acesta?

Din punctul nostru de vedere, cu toată opoziția și lipsa de dialog a ONJN referitor la perioada de tranziție prevăzută de Ordinul 86/2021 (care vine în completarea lui 404/2020), perioada de tranziție mult prea redusă, până în luna Iunie 2023 se dovedește deja nerealistă, până la ora actuală nefiind nici măcar primul AT obținut conform noilor norme tehnice.

Când să mai avem timp să înlocuim/adaptăm cele cca. 73000 de aparate aflate în exploatare? Cu ce efort financiar și tehnic de implementare în așa scurt termen rămas?

Avem propunerea noastră, mult mai realistă și acceptabilă pentru majoritatea operatorilor, de tranziție în două etape.

Prima etapă (2 ani, poate fi până în Iunie 2023) ar avea ca finalitate autorizarea după expirarea acesteia doar a aparatelor care dețin noul AT, ca autorizare inițială, respectiv verificare tehnică inițială.

Această primă etapă ar avea rolul de a determina producătorii să își modifice, reproiecteze aparatele, într-o periodă de timp clar definită, astfel încât acestea să fie conforme noilor norme.

A doua etapă (următorii 2 ani), care ar urma primei, ar fi cea în care se vor putea autoriza în paralel atât aparatele care dețin noul AT, cât și cele anterior autorizate după precedentele norme tehnice, respectiv verificare tehnică periodică.

Această a doua etapă ar oferi timpul necesar operatorilor să contracteze noile aparate oferite de producători sau necesarele modificări/adaptări la aparatele deja aflate în exploatare, timpul necesar pentru a face efortul financiar de achiziție și timpul practic de implementare tehnică.

 Încotro credeți că se îndreaptă industria noastră, care credeți ca sunt direcțiile spre care se duce?

Industria noastră se dezvoltă pe ambele planuri, off line și online. Operatorii care își permit din punct de vedere financiar, au în vedere operarea în ambele sisteme. Reglementările care se adoptă trebuie să vizeze progresul pe toate planurile, să aibă în vedere o cât mai mare transparență a industriei noastre, să stimuleze competiția corectă, dar fără a crea bariere artificiale  în calea dezvoltării și menținerii în activitate a unei categorii de operatori de categorie mică și medie, care este de obicei autohntonă, care putem spune că formează “IMM-ul sectorului”.

Jocul responsabil, prevenția și tratarea dependenței, trebuie să devină preocupări majore, susținute cu fondurile colectate de către ONJN  de la operatori în acest scop. Reclama mult prea exagerată și vizibilă pe toate canalele trebuie redusă semnificativ, dacă nu vrem să ajungem ca la țigări, cu reclama complet interzisă.

Să nu uităm că suntem una din puținele țări europene care permit libertatea de a utiliza în retail aparate cu miză și câștiguri nelimitate, peste tot.

Dacă vrem să ne menținem acest statut, trebuie să îl merităm prin informare și educare în masă, pentru ca jocul de noroc să rămână ceea ce ne dorim, o activitate recreativă, de divertisment, presărată cu adrenalină.





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.