Contribuția Anuală datorată de operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc

duminică, 22 decembrie 2019

de Alina Tace, Head of IP & Gaming

și Mihai Șerbu, Tax Manager, Tax Advisory Services

Mihai Serbu

Alina Tace

Așa cum am fost obișnuiți, industria jocurilor de noroc, o arenă competitivă în care, cu pas

accelerat, atât organizatorii de jocuri de noroc, cât și furnizorii de produse/servicii cu licențe Clasa a 2-a, trebuie să își adapteze permanent oferta nevoilor consumatorilor în acord cu era progresului tehnologic, dar și cu rigorile impuse de cadrul legislativ, un domeniu care se află într-o continuă expansiune, nu contenește să ne țină angrenați în inițiativele constante de (auto)reglementare a sectorului, nefiind loc de plictiseală.

Astfel, dacă anul 2019 debuta cu o serie de noutăți legislative de mare interes pentru industria jocurilor de noroc, aduse de așa-zisa Ordonanță a “lăcomiei” (OUG nr. 114/2018), acesta se sfârșește printr-o serie de noi prevederi menite, credem noi, să complinească și să clarifice aspecte procedurale referitoare la contribuțiile anuale datorate de operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc.

Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului! Într-adevăr, ca multe alte domenii puternic reglementate, sectorul jocurilor de noroc prezintă numeroase particularități (nu numai tehnice, ci și inerente industriei), care, în lipsa unui cadru legal transparent, nu ar putea fi descifrate în mod corect. De aici decurge și necesitatea adaptării și completării neîntrerupte a tabloului legislativ, de cele mai multe ori, sub forma unor acte infralegislative emise de către autoritatea de reglementare, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (“ONJN”).

Astfel ajungem la tema pe care acest articol și-a propus să o abordeze, care pune în lumina reflectoarelor Ordinul nr. 400/2019 emis de Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (denumit în continuare “Ordinul”) și publicat în data de 6 noiembrie 2019 în Monitorul Oficial al României – Partea I – Nr. 897.

Ordinul are în plan central modificări procedurale referitoare la contribuțiile datorate nu numai de organizatorii de jocuri de noroc, ci și de furnizorii licențiați Clasa a 2-a, pentru combaterea efectelor negative ale jocurilor de noroc, contribuții care se constituie venituri proprii ale activității înființate anul acesta pe lângă ONJN pentru promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social (denumită în continuare “Contribuția Anuală”).

Scurt istoric

La începutul anului 2019, s-a creat un mare tumult printre participanții industriei de jocuri de noroc din România, printre altele, în jurul “taxei” datorate de către toți operatorii economici care desfășurau activități în domeniul jocurilor de noroc sub licență în România, sub forma unei contribuții anuale pentru finanțarea unei acțivități înființate pe lângă ONJN, pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social. “Taxa” în discuție nu este nici pe departe una nou introdusă, ci doar nou aplicată, întrucât aceasta există încă din anul 2015.

În concret, în anul 2015, modificările aduse principalului act normativ din domeniu, OUG nr. 77/2009 privind jocurile de noroc (denumită în continuare „OUG nr. 77/2009”), au vizat instituirea unei fundaţii de interes public, respectiv a unui fond de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc la dispoziția ONJN, la care ar fi trebuit să contribuie toți operatorii economici care desfășurau activități în domeniul jocurilor de noroc sub licență, fundație și fond care, însă, nu au fost niciodată înființate.

Inexistența faptică a fundației și respectiv a fondului ante-menționat a condus la imposibilitatea impunerii contribuției la care ar fi trebuit să fie obligați la plată toți operatorii economici care desfășurau activități în domeniul jocurilor de noroc sub licență.

În 2019, 4 ani mai târziu, OUG nr. 114/2018 a înlocuit conceptul de fond și fundație, instituind pe lângă O.N.J.N. o activitate finanțată integral din venituri proprii ce se constituie din Contribuția Anuală.

Aplicarea obligației de plată a Contribuției Anuale

Începând cu anul 2019, s-a legiferat procedura de colectare a Contribuției Anuale, prevăzându-se totodată un termen de 30 de zile pentru emiterea titlurilor de creanță/executorii de către ONJN pentru toți operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018, notificând astfel obligația de plată, retroactiv, a contribuțiilor respective pentru întreaga perioadă în care au activat în România sub o licență valabilă.

Termenul de plată a Contribuției Anuale conform prevederilor OUG nr. 77/2009

Regula generală prevăzută de legislația principală din domeniul jocurilor de noroc este aceea potrivit căreia termenul de plată a Contribuției Anuale este 15 decembrie a fiecărui an, iar termenul pentru operatorii care au obținut licență după această dată este la obținerea licenței.

În lumina ultimei teze a paragrafului precedent, în anul 2019, abordarea practică a ONJN a fost că, pentru toți operatorii licențiați în 2019, să se emită înștiințări de plată a Contribuției Anuale datorată pentru anul 2019 la scurt timp după emiterea deciziei de aprobare a acordării licenței.

Astfel, strict pentru operatorii licențiați în 2019 (însă cu o potențială aplicare pentru toți noii licențiați), în contextul în care nu există nicio excepție față de termenul general de plată a contribuției anuale (15 decembrie a fiecărui an), o interpretare a textului legislativ ar fi putut conduce la ideea că există obligația efectuării unei alte plăti a Contribuției Anuale, de data asta în avans, pentru anul 2020, datorată în data de 15 decembrie 2019. O astfel de interpretare ar putea creea o injustă diferențiere față de restul operatorilor care au obținut licența în anii precedenți, pentru care 15 decembrie 2019 este data limită a achitării Contribuției Anuale datorată pentru anul în curs (respectiv anul 2019), și totodată, fiind singura contribuție plătită în acest an.

Termenul de plată a Contribuției Anuale conform prevederilor Ordinului nr. 400/2019

În contextul unor clarificări necesare, mai ales având în vedere faptul că anul de valabilitate a licențelor emise de ONJN nu coincide cu anul calendaristic și, totodată, în ideea implementării unei direcții unitare privitoare la abordarea în viitor a plății contribuțiilor anuale, Ordinul 400/2019 prevede următoarele termene de plată aplicabile Contribuției Anuale:

  1. pentru primul an de valabilitate a licenței, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentația a fost aprobată;
  2. exclusiv pentru licențele a căror valabilitate se circumscrie perioadei 2019-2020, data scadentă este 15 decembrie 2019;
  • începând cu anul 2020, cu minimum 10 zile înainte de expirarea anului precedent de licență;
  1. pentru anii următori de licență, cu minimum 10 zile înainte de expirarea anului precedent de licență.

Astfel, deși considerăm că publicarea Ordinului e de bun augur, întrucât prevede sprijinul unor situații apărute în practică, mai ales ca urmare a faptului că valabilitatea licențelor emise în favoarea operatorilor economici nu coincide cu anul calendaristic, și, de asemenea, prevede o simplificare pe termen lung a stingerii obligațiilor fiscal-bugetare datorate de operatorii economici licențiați, totuși, sunt și câteva aspecte care ar putea lăsa loc de interpretare (de exemplu aplicabilitatea punctului “ii.” descris mai sus).

Prevederi contradictorii între acte normative

Din punct de vedere juridic, Ordinul nr. 400/2019 conține, în ceea ce privește termenul de plată a Contribuțiilor Anuale, prevederi contradictorii față de actul normativ principal și ierarhic superior OUG nr. 77/2009, instituind noi termene de plată pentru Contribuțiile Anuale. Cu titlu de exemplu, dacă OUG nr. 77/2009 prevede că termenul de plată a acestor contribuții este “15 decembrie a fiecărui an, iar termenul pentru operatorii care au obţinut licenţă după această dată trebuie să fie la obţinerea licenţei”, Ordinul 400/2019 prevede că, începând cu anul 2020, contribuțiile respective se vor achita în același timp „cu achitarea la scadența legală a taxei de licență corespunzătoare următorului an de licență, respectiv cu minimum 10 zile înainte de expirarea anului precedent de licență”. Mai mult decât atât, în combaterea contradicțiilor precizate anterior, Ordinul prevede că, la data intrării sale în vigoare, orice alte prevederi contrare se abrogă.

Fiind un sector deja extrem de dezvoltat (chiar și în ceea ce privește jocurile de noroc la distanță care au fost liberalizate începând cu 2015), este clar că ponderea principală a activităţii normative actuale în acest domeniu nu este reprezentată de adoptarea de reglementări primare, ci de modificarea normelor existente.

Cu toate acestea, toate propunerile de modificare ar trebui să respecte caracterul unitar, claritatea ordinii juridice, și, nu în cele din urmă, normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, toate acestea fiind subordonate scopului suprem ca actul normativ care urmează să fie emis să se integreze organic în sistemul legislației deja existente (respectiv adaptările să se integreze fără neconcordanţe în legislaţia de bază existentă). Pentru a simplifica, un act normativ poate fi modificat numai printr-un alt act normativ de aceeaşi valoare şi cu aceeaşi forţă juridică, astfel că un act normativ de valoare inferioară nu poate să modifice un act normativ de valoare superioară și nici să conțină prevederi contradictorii acestuia din urmă.

După cum am amintit mai sus, actele normative adoptate de către conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, din care face parte, de altfel, și Ordinul dezbătut, au forţă juridică inferioară tuturor celorlalte acte normative, ceea ce înseamnă că reglementările juridice pe care le conţin trebuie să fie conforme normelor de drept existente în actele normative superioare. Este în interesul sectorului să fie reglementat în mod inteligent și eficace, astfel că orice inițiativă legislativă de clarificare este mai mult decât binevenită, însă aceasta ar trebui să se fundamenteze în primul rând pe claritatea și uniformitatea normelor, deoarece o normă neclară nu va putea niciodată să atingă scopul urmărit, ci doar să dea naștere la arbitrariu și, implicit, la comportamente neunitare. În ciuda celor de mai sus, de cele mai multe ori urmarea întocmai a procesului legislativ este greoaie și, în contextul unei instabilități politice, poate fi prelungită destul de mult în timp, ceea ce ar sfida chiar rațiunea inițiativei legislative în sine (aceea de a aduce și de a pune în aplicare clarificările necesare în domeniu cât mai repede cu putință).

În lumina celor precizate anterior, Ordinul nr. 400/2019 poate fi privit prin prisma încercării ONJN de a clarifica procedura și termenele de plată aferente contribuțiilor anuale și de a facilita pentru operatorii economici plata taxelor legale anuale prin stabilirea unui singur termen în acest sens (același atât pentru plata taxelor de licență, cât și pentru plata contribuțiilor), fiind un indiciu clar că, prin ochii autorității, procedura instaurată prin acest Ordin este cea care se așteaptă a fi pusă în practică, rămânând de văzut însă cum anume va fi aceasta pusă în aplicare în concret.

 

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *