Contribuie publicitatea jocurilor de noroc la dezvoltarea problemelor de joc?

sâmbătă, 15 februarie 2020

Inițiativa  de modificare a OUG 77/2009 (PL-x nr. 559/2019), în dezbatere la Camera Deputaților, reprezintă o zonă de maximum interes pentru industria de gambling în acest început de an. Pe acest subiect se concentrează și Romanian Bookmakers – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România, în demersul de a atinge obiectivele operatorilor de profil și de a obține o justă reglementare a activității acestora.

Industria de jocuri de noroc din România reprezintă în acest moment unul dintre cele mai riguros reglementate domenii economice. ONJN exercită funcţia de arbitru al pieţei şi asigură un grad de transparenţă de care nu multe alte domenii se bucură. OUG 77 / 2009 şi normele aferente acesteia oferă un cadru de reglementare coerent, iar efectul se observă în faptul că industria de jocuri de noroc este stabilă și matură. În ciuda acestor realităţi, însă, în spațiul public din România, infracționalitatea asociată domeniului sau adicţia ridicată la nivel de fenomen sunt adesea exacerbate în pledoariile antigambling vehiculate în ultima perioadă. Astfel, s-a creat un mit negativ în legătură cu industria, mit ce poate fi schimbat prin conjugarea eforturilor industriei de îmbunătățire a percepției publice.

publicitatea jocurilor de noroc

În mod evident, legislația dedicată jocurilor de noroc rămâne perfectibilă. Provocările industriei sunt constante și vin tot mai frecvent. De pildă, amintim aici inițiativa legislativă de modificare a OUG 77, respectiv PL-x nr 559/2019, aflată în prezent în dezbatere la Camera Deputaților și a cărui finalitate, teoretic, va avea loc anul acesta. Proiectul presupune, printre altele, și restricționarea activităților de promovare, constând în reclamă, publicitate sau activități specifice de marketing, cu scopul de a „asigura o protecție sporită pentru jucătorul cu tendință de dezvoltare a unei dependențe de jocuri de noroc”. Cu siguranță avem nevoie de o reglementare mai strictă în zona promovării şi a marketing-ului, însă nu înainte ca leguitorii să convoace reprezentanții industriei și specialiștii în joc responsabil pentru derularea unor studii și expunerea punctelor de vedere. De asemenea, legiuitorul este obligat, așa cum impun normele și procedurile de tehnică legislativă să deruleze un studiu de impact, atât economic, cât și social. Din nefericire, însă, în acest caz, operatorii de jocuri de noroc sunt puși în postura de a se confrunta cu măsuri de restricționare fără ca înainte să fi fost întreprinsă vreo analiză reală a potențialului impact negativ pe care publicitatea îl are în acest domeniu și dacă este de natură să provoace o reală îngrijorare față de categoriile vulnerabile ale populației. Mai concret, este nevoie de un răspuns avizat la întrebarea „publicitatea la jocurile de noroc contribuie la problemele de joc?”

„Impactul publicității asupra prevalenței jocului de noroc problematic este relativ mic”

Luând ca exemplu Marea Britanie, necesitatea de a diminua prejudiciile cauzate de practicarea în exces a jocurilor de noroc a fost subiectul celei mai recente campanii de restrângere a publicității la jocurile de noroc. Însă argumentele necesității acestei campanii au fost atât supralicitate (de către grupurile care s-au declarat a fi preocupate de acest subiect), cât și subestimate (de către operatori care nu s-au opus măsurilor). Literatura de cercetare internațională asupra efectelor publicității indică faptul că poate exista o serie de prejudicii cauzate de publicitatea agresivă, însă nu sunt de anvergura vehiculată în spațiul public. Multe reclame sunt lipsite de eficiență sau ajung la persoane care au prea puțin sau deloc interes față de mesajul propriu-zis al acestora. În plus, a fost dovedit că mulți consumatori manifestă un nivel ridicat de scepticism în ceea ce privește reclamele publicitare. Opiniile cel mai adesea exprimate pe acest subiect, aparținând mai multor cercetători din diferite colțuri ale lumii, indică doar o mică legătură între anumite reclame și potențiale efecte negative pe care acestea le pot avea asupra celor care încearcă să renunțe la jocurile de noroc, contribuind mai mult la declanșarea recidivei. Însă, nu toate reclamele și activitățile de promovare ale industriei sunt la fel și, după cum recunosc unii cercetători, înainte de a le generaliza, ar trebui studiate aspecte mai specifice ale acestora și dacă într-adevăr sunt de natură să provoace îngrijorare. „Reclamele pot fi enervante, dar nu le interzicem doar pentru că ne irită”, este de părere autorul unui articol publicat de către compania de consultanță strategică pentru jocuri de noroc, Regulus Partners. Mai mult, așa cum profesorul Per Binde de la Universitatea din Goteborg a pus problema în 2014 „impactul publicității asupra prevalenței jocului de noroc problematic este, în general, nici neglijabil, nici considerabil, ci relativ mic”.

Mark Griffiths, profesor la Universitatea Nottingham Trent este de părere că publicitatea jocurilor de noroc poate fi o potențială problemă de sănătate publică atât timp cât se poate demonstra că are efect direct și semnificativ asupra participării la jocuri de noroc sau că are un impact direct în manifestarea de probleme de joc. La întrebarea dacă publicitatea creează speranțe nerealiste de câștig care pot declanșa ulterior o dependență de jocuri de noroc, autorul susține că, în realitate, foarte puțini oameni sunt atât de naivi încât să creadă că eliminarea publicității va opri jocurile de noroc. Ca și în cazul fumătorilor, oricine dorește să găsească o cale pentru a juca, o va face.

O reglementare opacizată are un efect de boomerang, dirijat de principiul „fructului oprit”

Este limpede că nu se poate răspunde la întrebarea dacă publicitatea la jocurile de noroc contribuie la dezvoltarea problemelor de joc fără existența unui studiu prelabil. Nu există dovezi care să ateste că interzicerea publicității la jocurile de noroc ar funcționa în cazul soluționării problematicii dependenței de jocuri. Într-o lucrare despre psihologia jocurilor de noroc, profesorii Griffiths și Wood (2001), de la aceeași Universitate, au raportat că doar educarea publicului în legătură cu jocurile de noroc poate avea efectul dorit. Aceștia susțin că reglementarea poate avea rezultatul dorit nu prin schimbarea radicală a jocurilor de noroc, ci prin alte metode, de educare și conștientizare a populației.

Există multe exemple de bune practici: Asociația Nord-Americană a Loteriei de Stat (NASPL) a adoptat o listă de standarde de publicitate pentru membrii lor. Aceste standarde vizează conținutul și tonul publicității la Loterie, inclusiv informațiile despre joc. Membrii semnatari ai NASPL își desfășoară practicile de publicitate și marketing în conformitate cu prevederile acestor standarde. De asemenea, Comisia Națională a Loteriei din Marea Britanie are un cod al publicității, unul solid, viabil și practic. Un alt exemplu de bune practici este cel al Loteriei din Quebec care a făcut o revizuire amănunțită a codului său de publicitate. Politica lor actuală nu permite publicitatea agresivă și care poate stârni interesul copiilor și interzice plasarea de reclame în cadrul programelor media vizualizate în principal de către minori. Mai mult, reclamele la jocurile de noroc, includ în proporție de 20% din spațiul lor de difuzare mențiuni privitoare la linia de ajutor și avertismente despre problemele cauzate de practicarea în exces a jocurilor de noroc. La fel de important de menționat în acest context este și conceptul de publicitate responsabilă, care fixează reguli pentru campanii menite să impacteze la minimum categoriile de persoane vulnerabile, adolescenții și copiii.

publicitatea jocurilor de noroc

O reglementare opacizată are un efect de boomerang, dirijat de principiul „fructului oprit”. Odată interzisă o activitate, se poate stârni și mai mult interesul persoanelor vulnerabile. Interzicerea jocurilor de noroc creează mai multe efecte negative și ar duce la dezvoltarea pieței negre și la o orientare a jucătorilor către medii greu controlabile, unde sunt lipsiți de protecție. Este, deci, preferabilă o reglementare transparentă, limitată în zona de promovare și marketing, astfel încât efectele negative ale acesteia să fie moderate la un nivel minim.

În fine, este de la sine înțeles că trebuie să existe un puternic angajament luat de către industrie pentru promovarea unui comportament responsabil. Romanian Bookmakers își propune să contribuie la a determina schimbarea percepției publice asupra jocurilor de noroc și, indirect, la înlocuirea inițiativelor de restricționare a acestei activități cu unele care să impună reguli pentru o promovare responsabilă. Societatea trebuie să perceapă jocurile de noroc drept un mijloc de divertisment, iar jocurile de noroc trebuie să-şi propună să fie doar divertisment. Măsura responsabilităţii sociale este probată nu doar de afirmația acesteia, ci și de susținerea ei, iar înţelegerea jocurilor de noroc ca mijloc de divertisment și respectarea principiilor de joc responsabil reprezintă elemente obligatorii de îndeplinit în parcursul spre armonizarea relaţiei dintre societate şi industria de gambling.

Author: Editor

Share This Post On

1 Comment

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *