Considerații asupra propunerilor recente de modificare a legislației privind jocurile de noroc în România

duminică, 16 iunie 2019

de Nicoleta Bărăgan, avocat definitiv în cadrul C.A. Luca Mihai Cătălin

Nicoleta Bărăgan

În data de 13 mai 2019, a fost înregistrat la Senatul României, pentru dezbatere, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (în continuare “Proiectul de lege”).

Justificând reglementările propuse prin necesitatea protejării locatarilor din imobilele cu destinația de locuințe în care funcționează sălile de jocuri de noroc, de prevenirea expunerii minorilor la acestea, de susținerea energică de programe și măsuri de prevenție și de educare a jucătorilor, precum și de promovarea principiilor jocului responsabil, inițiatorul Proiectului de lege ignoră, de fapt, realitatea socială și economică actuală, dar mai cu seamă, pe cea juridică, raportat la care modificările propuse nu își justifică reglementarea, pentru considerente pe care le vom expune în continuare.

Alineatul (3) propus a fi adăugat articolului 12 din OUG nr. 77/2009, potrivit căruia “Spoturile publicitare privind jocurile de noroc sunt interzise pe timpul zilei, iar difuzarea acestora este permisă numai începând cu ora 23”, vizează, în concret, modificarea regimului legal aplicabil comunicărilor comerciale audiovizuale.

Reglementarea regimului legal aplicabil comunicărilor comerciale audiovizuale prin OUG nr. 77/2009 – cadrul legal de referință pentru jocurile de noroc, apare ca neoportună, de vreme ce comunicările comerciale audiovizuale reprezintă obiect al reglementării Legii nr. 504/2004 – Legea audiovizualului și al legislației secundare.

Din această perspectivă, o prevedere similară privind spoturile publicitare pentru jocurile de noroc există într-un proiect de Decizie a Consiliului Național al Audiovizualului privind modificarea Codului audiovizualului, disponibil pe website-ul acestei instituții.

Proiectul de lege cuprinde, de asemenea, o propunere care vizează reducerea vizibilității sălilor de jocuri de noroc prin renunțarea la semnalele luminoase și sonore care pot fi vizibile din afara incintelor.

Reducerea vizibilității sălilor de jocuri de noroc, prin renunțarea completă la semnalele luminoase, reprezintă o măsură excesivă prin raportare la consecințele acesteia.

Reglementarea actuală permite organizatorilor de jocuri de noroc semnalizarea limitată a activității desfășurate, exclusiv prin iluminarea panoului pe care este înscrisă denumirea societății și tipul activității desfășurate, “la o intensitate care să permită pe timp de noapte doar vizualizarea înscrisurilor de pe acesta”.

Interdicția semnalizării luminoase a sălilor de jocuri de noroc poate antrena efecte negative din perspectiva securității obiectivelor, bunurilor, valorilor și a persoanelor.

În ceea ce privește interdicția eventualelor semnale sonore, o astfel de prevedere este superfluă, de vreme ce legislația aplicabilă nu permite nici la acest moment semnalizarea sălilor de jocuri de noroc prin mijloace sonore.

Inițiatorul a omis, totodată, că anumite reglementări propuse prin Proiectul de lege sunt deja existente în legislația aplicabilă domeniului jocurilor de noroc.

Un exemplu în acest sens este dat de reglementarea prin Proiectul de lege a faptului că “expunerea premiilor în afara incintelor” este interzisă.

O asemenea interdicție este deja reglementată în mod expres prin articolul 7 alineatul (4) din OUG nr. 77/2009. Astfel, în considerarea reglementărilor legale privind normele de tehnică legislativă care interzic, în procesul de legiferare, instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate ale aceluiași act normativ ori în două sau mai multe acte normative, se impune eliminarea unei asemenea reglementări din cuprinsul Proiectului de lege.

Un alt exemplu în acest sens este reprezentat de reglementarea propusă prin care se instituie o distanță minimă de 200 de metri între spațiul de desfășurare a activităților de jocuri de noroc și orice unitate de învățământ preuniversitar.

Reglementarea actuală în domeniul jocurilor de noroc cuprinde deja o limitare cu privire la amplasarea spațiului propus, care nu trebuie să fie situat “în incinta unui așezământ de învățământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, (…) sau în perimetrul delimitat destinat acestora”.

Dincolo de argumentele care privesc tehnica legislativă, se opun și argumente privind imposibilitatea practică de instituire a unei distanțe minime de 200 de metri față de orice unitate de învățământ preuniversitar.

Interdicția vizată este insuficient reglementată pentru a putea fi pusă în aplicare de o manieră transparentă. Punerea în aplicare a acesteia  ar putea conduce la arbitrariu din partea organelor abilitate să verifice conformitatea cu o astfel de limită de distanță, de vreme ce nu se prevede în ce modalitate și, mai ales, de la ce limite/puncte ale unităților de învățământ preuniversitar ar urma să fie măsurată o asemenea distanță minimă.

Totodată, distanța minimă de 200 de metri este excesivă, determinând închiderea majorității spațiilor în care se desfășoară activități de jocuri de noroc, cel puțin în zonele urbane. Prin raportare la numărul și amplasarea unităților de învățământ preuniversitar, această distanță ar conduce la imposibilitatea organizatorilor de jocuri de noroc tradiționale de a-și desfășura activitatea, activitatea pentru desfășurarea căreia aceștia au fost autorizați de către autoritatea competentă în acest domeniu, ONJN.

În ceea ce privește prevederea propusă prin Proiectul de lege care vizează interdicția limitării, prin amplasarea spațiilor în care se desfășoară activități de jocuri de noroc, a liberului acces către intrări în imobile cu destinația de locuințe, și această interdicție face deja obiect al reglementării legale în vigoare.

Astfel, reglementarea actuală conține deja interdicția desfășurării “de jocuri de noroc în spații în care, datorită amplasării ar conduce la obstrucționarea traficului sau la limitarea liberului acces către alte locații de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, stații ale mijloacelor de transport în comun etc.)”.

Imobilele cu destinația de locuințe vizate de reglementările propuse prin Proiectul de lege sunt incluse în categoria mai largă de “imobile” (vizate deja) și, prin urmare, reglementările propuse sunt lipsite de obiect și nu își găsesc justificare practică, de vreme ce, oricum, organizatorii de jocuri de noroc nu își pot desfășura activitatea în spații astfel încât să blocheze intrarea în imobile.

O altă reglementare propusă vizează impunerea unei distanțe minime de 10 metri între spațiile exterioare special destinate fumătorilor cu care, dacă este cazul, este dotat spațiul în care se desfășoară activități de jocuri de noroc și intrarea principală în imobile sau în alte locații de interes, dacă spațiul respectiv se află la parterul sau demisolul unei clădiri cu destinația de locuințe.

Și în acest caz, inițiatorul invocă argumente care nu își găsesc justificarea prin raportare la realitatea socială și juridică, respectiv protejarea sănătății tuturor locatarilor, evitarea expunerii copiilor care locuiesc în imobile la acest viciu, precum și împiedicarea unei eventuale expuneri la poluare fonică a locatarilor, grupurile de fumători aflați în spațiile special amenajate putând produce mult zgomot.

Amplasarea de spații exterioare special destinate fumătorilor la 10 metri de intrarea principală în imobile sau în alte locații de interes poate determina depășirea spațiului pe care, din punct de vedere legal, îl poate utiliza organizatorul și poate conduce la încălcarea dreptului de proprietate al altei persoane.

Amintim, în acest sens, de limitele materiale ale dreptului de proprietate, care împiedică exercitarea acestuia în afara limitelor corporale ale bunului care formează obiect al dreptului de proprietate.

Distinct, chiar și în situația în care nu s-ar amenaja de către organizatorul de jocuri de noroc un spațiu special destinat fumătorilor, nimic nu împiedică persoanele care vizitează sălile de jocuri de noroc sau orice alte persoane aflate în proximitatea acestora sau care tranzitează zona vizată să fumeze la mai puțin de 10 metri de o intrare într-un imobil cu destinația de locuințe, individual sau în grup.

Nu în ultimul rând, deși se încearcă reglementarea prin Proiectul de lege a problematicii situațiilor tranzitorii, inițiatorul omite rezolvarea unei situații practice importante.

Reglementarea privind situațiile tranzitorii vizează doar (i) ipoteza operatorilor economici care dețin autorizație valabilă la data intrării în vigoare a Legii și care nu se încadrează în criteriile propuse (care ar putea să își continue activitatea până la data expirării autorizației în curs, urmând să solicite o nouă autorizație de exploatare, făcând dovada relocării în spații care îndeplinesc cerințele) și (i) ipoteza operatorilor economici care, la data intrării în vigoare a Legii, își desfășurau activitatea în acel spațiu înainte de înființarea unităților de învățământ preuniversitar (care ar putea să își continue activitatea în spațiul respectiv până la data expirării autorizației în curs, cu posibilitatea de reînnoire a acesteia o singură dată).

Totuși, rămânem fără răspuns la întrebarea ce se întâmplă în situația în care, după intrarea în vigoare a unei asemenea Legi, un operator economic începe să își desfășoare activitatea într-un spațiu propus, care îndeplinește la momentul începerii activității toate cerințele legale și, ulterior, se înființează, la o distanță mai mică decât distanța minimă prevăzută de Proiectul de lege, o unitate de învățământ preuniversitar.

În concluzie, în plus față de evidenta lipsă de utilitate practică, reglementările propuse prin Proiectul de lege ar îngreuna fără temei desfășurarea de către organizatorii de jocuri de noroc a activităților autorizate. Prin prisma considerentelor expuse, Proiectul de lege, în forma propusă de inițiator, nu poate determina decât așteptări în sens de respingere.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *