The Code of ethics on responsible commercial communication – beta version?Codul etic de comunicare comercială responsabilă – versiunea beta?

vineri, 16 martie 2018

by Alina Dumitru and Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Alina Dumitru

In previous articles, we reviewed a series of regulatory initiatives or draft laws that, in the event of their

Andrei Cosma

entry into force, would generate a strong impact for the local gambling industry. However, all these lex ferenda proposals did not come from the gambling regulator, but from other authorities whose scope of competence extends also to the gambling sector. Nonetheless, in this issue we have the opportunity to make a short overview of a “pure blood” approach whose author is  the National Office for Gambling (“NOG”) itself.

Thus, on February 14, 2018, the NOG published on its official website the Code of ethics on responsible communication in gambling (“the Code”). Inherently, any official attempt or position expressed by the NOG requires, as a preliminary technical examination, the determination of its legal nature and the effects it generates. This examination proved to be tortuous (to say the least) because, if the preamble to the Code states that it is “a set of self-regulatory norms” (although self-regulation, as a rule, entails a wholly different legal regime than the mere adoption of a unilateral act  by a public authority), in the last section of the Code it is concluded, within the first paragraph, that the actors involved in the gambling sector “adhere freely” to the set of rules created, but, in the following paragraph, it is stated that the rules contained in the Code “are complementary” to the legal framework in the field of commercial communications.

A first official position regarding the legal force of this Code was expressed in the meeting of the NOG’s Consultative Committee organized on February 22, 2018, where the authority’s representatives stated that the document in question is purely consultative in nature and does not constitute an instrument for applying sanctions for possible violations of the rules/standards illustrated in the Code. Within the same meeting, it was agreed that the parties involved in the industry shall submit proposals for the amendment of the Code.

However, in the announcement published on NOG’s website on February 26, 2018, following the meeting of the Consultative Committee, the invitation to propose amendments is no longer included, but, instead, the authority addresses the proposal to the operators to “assume” the Code.

Even if, in our opinion, at this stage, we are not in the presence of a proper set of rules, we still consider useful to imagine the impact created by some of the provisions currently comprised in the published version of the Code.

We would like to flag, in this sense, the rule within the Code according to which “communication made through media that does not belong to gambling organizers, regardless of the channel used, will be made by being placed – through the organizers’ diligence – in the areas, pages, real or virtual, during hourly intervals for which, in the case of that particular communication channel, assurances can be given that at least 90% of the audience is over 18 years of age or that the channel is intended exclusively for this age group.

Seen theoretically, this provision is grafted on the interpretation expressed by the National Audiovisual Council (“NAC”) within the framework of a general decision aimed at making certain TV ads compliant and issued in December 2017, within which the NAC argued that, starting with January 1, 2018, audiovisual commercial communications that referred to gambling could only by broadcasted between 23:00 pm and 07:00 am. However, the standard proposed by the NOG seems to lead to even more onerous restrictions than those put forward by the NAC, since implementing the rule from the current version of the Code could equate, in our opinion, to a total ban on gambling advertising on television. More specifically, according to the provisions of the National Audiovisual Code (a binding legal instrument), +18 channels cannot be broadcasted by audiovisual media services providers that are under Romanian jurisdiction, but only by foreign channels and in an encrypted manner; therefore, if we talk about “channels intended exclusively for this age group”, it could very easily be mistaken for the same restriction imposed by the National Audiovisual Code to +18 channels.

At the same time, with regard to the requirements of accuracy and clarity of those rules, we cannot fail to notice the rule in the Code which requires the provisions of guarantees on the minimum age of the audience, although, by definition, audience measurement and its categorizing is made by using statistics techniques, while conclusions are extracted on a sample basis, and not by an exhaustive analysis of an audience segment.

Another rule inserted in the Code, which is apparently contrary to commercial practices currently and largely used by many gambling organizers and which have not been censored by the NOG (up to now, at least), is the one that specifies that “communication must not be made through famous persons such as famous models, actors, athletes – by using their presence or image”. In our opinion, the impossibility of using, for instance, renowned athletes to promote a service that is so closely related to sports events could create an excessive barrier to commercial communication, since it is a standard marketing technique to use those people whose public image/reputation resonates in the perception of the recipients of the promoted product/service.

Therefore, although we cannot but welcome the NOG’s intention to create a set of responsible advertising rules meant to protect minors and other categories of vulnerable persons against the negative effects of gambling, it should be stressed that the notion of “responsible advertising” presupposes, first of all, the existence of advertising, and not its complete ban. Secondly, responsible conduct within the industry can only be attained by setting clear, predictable and transparent standards. In other words, one cannot be accused of irresponsibility, as long as one does not know clearly the limits of responsibility.

At this time, we can only hope that the openness manifested by the NOG in receiving the proposals of the industry to amend the Code will lead to the result desired by all those involved in this phenomenon, namely to create a viable, healthy industry that works in clearly defined parameters.

Place your bets!de Alina Dumitru și Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Alina Dumitru

În articolele precedente am trecut în revistă o serie de inițiative de reglementare sau proiecte de lege care,

Andrei Cosma

în eventualitatea intrării în vigoare, vor genera un puternic impact pentru industria locală de jocuri de noroc. Toate aceste propuneri de lege ferenda nu proveneau însă de la autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc, ci de la alte autorități a căror sferă de competență se extinde și asupra sectorului de gambling. Însă, în prezentul număr avem ocazia de a face o scurtă radiografie a unui demers ”pursânge”, al cărui autor este însuși Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (”ONJN”).

Astfel, la data de 14 februarie 2018, ONJN a publicat pe website-ul oficial Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc (”Codul”). În mod inerent, orice demers sau poziție oficială exprimată de ONJN necesită, ca examen tehnic preliminar, stabilirea naturii sale juridice și a efectelor pe care le generează. Acest examen s-a dovedit a fi unul (cel puțin) sinuos deoarece, dacă în preambulul Codului se precizează că acesta reprezintă ”un ansamblu de norme de autoreglementare” (deși autoreglementarea, ca regulă, presupune cu totul alte exigențe legale decât simpla emitere a unui act unilateral de către o autoritate publică), în ultima secțiune a Codului se concluzionează, într-un prim paragraf, că actorii implicați în domeniul jocurilor de noroc ”consimt în mod liber” la setul de reguli create, însă, în paragraful imediat următor, se precizează că normele incluse în Cod ”au caracter complementar” în raport cu cadrul legal în domeniul comunicărilor comerciale.

O primă poziție oficială privind forța juridică a acestui Cod a fost exprimată în cadrul ședinței Consiliului Consultativ al ONJN organizată la data de 22 februarie 2018, unde reprezentanții autorității au precizat faptul că documentul în discuție are caracter pur consultativ și nu constituie un instrument pentru a sancționa eventualele încălcări ale regulilor/standardelor ilustrate în Cod. În cadrul aceleași ședințe s-a agreat că cei implicați în industrie vor formula propuneri de modificare pe marginea Codului.

Cu toate acestea, în comunicatul publicat pe website-ul ONJN la data de 26 februarie 2018, în urma ședinței Consiliului Consultativ, nu mai este specificată invitația de a propune amendamente, adresându-se în schimb propunerea autorității ca operatorii de jocuri de noroc să își ”asume” Codul.

Chiar dacă la acest moment, în opinia noastră, nu ne aflăm în fața unui set de reguli propriu-zise, nu considerăm lipsit de utilitate să ne imaginăm care ar fi impactul generat de unele dispoziții prezente în versiunea în continuare disponibilă pe website-ul autorității.

Semnalăm în acest sens regula din Cod potrivit căreia “comunicarea realizată prin intermediul mediilor de comunicare care nu aparțin organizatorilor de jocuri de noroc, indiferent de canalul utilizat, se va efectua prin plasarea – prin grija organizatorilor – în zonele, paginile, reale sau virtual, în intervalele orare, în care, pentru canalul de comunicare respectiv se pot da asigurări că cel puțin 90% din audiență are peste 18 ani, ori canalul este destinat în mod exclusiv acestui segment de piață”.

Privită în teorie, această dispoziție se grefează pe interpretarea exprimată de Consiliul Național al Audiovizualului în cadrul unei decizii generice de intrare în legalitate adoptată în decembrie 2017 din care pare să se extragă concluzia că, în opinia CNA, începând cu 1 ianuarie 2018, comunicările comerciale audiovizuale la servicii de jocuri de noroc pot fi difuzate doar în intervalul orar 23:00 – 07:00. Însă, standardul propus de ONJN pare să conducă la restricții chiar mai oneroase decât cele trasate de CNA, deoarece implementarea regulii din actuala versiune a Codului ar putea echivala, în opinia noastră, cu o interzicere totală a publicității televizate pentru jocuri de noroc. Mai exact, în conformitate cu dispozițiile Codului de reglementare a conținutului audiovizual (act normativ cu forță obligatorie)  programele 18+ nu pot fi difuzate de către furnizori de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României, ci doar de către canale străine și în regim criptat, astfel că dacă vorbim de „canale destinate exclusiv acestei categorii de vârstă„, s-ar putea foarte ușor confunda că este vorba de aceeași restricție impusă de Codul Audiovizual programelor 18+.

Totodată, prin raportare la cerințele de acuratețe și claritate a normelor, nu putem să nu remarcăm că regula din Cod impune furnizarea de garanții privind vârsta minimă a audienței, deși, prin definiție, măsurarea și stratificarea audienței în domeniul audiovizual se realizează prin utilizarea tehnicilor de statistică, concluziile fiind extrase pe bază de eșantioane, iar nu prin analizarea exhaustivă a unui segment de public.

O altă regulă inserată în Cod, care aparent contravine practicilor comerciale utilizate în prezent în mare măsură de numeroși organizatori de jocuri de noroc și necenzurate de ONJN (cel puțin până acum), este cea potrivit căreia “comunicarea nu trebuie să fie realizată prin intermediul persoanelor cu notorietate, cum sunt modelele, actorii, sportivii renumiți – folosind prezența sau imaginea acestora”. În opinia noastră, imposibilitatea de utiliza, spre exemplu, sportivii de renume pentru a promova un serviciu profund legat de evenimentele sportive ar putea crea o barieră de comunicare comercială excesivă din moment ce una dintre tehnicile standard de marketing se bazează pe utilizarea acelor persoane a căror imagine publică/reputație rezonează în percepția destinatarilor produsului/serviciului promovat.

Prin urmare, deși nu putem decât să salutăm intenția ONJN de a crea un set de reguli de publicitate responsabilă menită să protejeze minorii și alte categorii de persoane vulnerabile împotriva efectelor negative ale jocurilor de noroc, trebuie totuși subliniat că noțiunea de ”publicitate responsabilă” presupune, în primul rând, existența unei publicități, iar nu interzicerea sa completă. În al doilea rând, o conduită responsabilă a industriei nu poate fi realizată decât prin stabilirea unor standarde clare, previzibile și transparente. Cu alte cuvinte, nu se poate reproșa iresponsabilitatea atât timp cât nu se cunosc în mod cert care sunt limitele responsabilității.

La acest moment nu putem decât să sperăm că deschiderea manifestată de ONJN de a primi propunerile industriei de modificare a Codului va conduce la rezultatul dorit de toți cei implicați în acest fenomen, respectiv crearea unei industrii viabile, sănătoase și care operează în parametrii clar definiți.

Faceți jocurile!





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.