Clarificări așteptate din partea ONJN cu privire la modificările aduse prin Legea 107/2024

marți, 9 iulie 2024

Nu în urmă cu mult timp, industria jocurilor de noroc răsuna, încă o dată, de modificările semnificative aduse de legiuitor prin OUG 82/2023, intrată în vigoare în data de 6 octombrie 2023, care instituia, printre altele, cerința înregistrării unui sediu permanent în România în conformitate cu dispozițiile relevante din Codul Fiscal, la nivelul căruia să fie recunoscute în totalitate veniturile din organizarea şi exploatarea activității de jocuri de noroc din România.

► Cosmina-Maria Simion Managing Partner WH Simion & Partners

► Alina Tace
Partner WH Simion & Partners

 

 

La aproximativ 6 luni distanță de la intrarea în vigoare a OUG 82/2023, mai exact în data de 18 aprilie 2024, a fost publicată, în Monitorul Oficial nr. 370, Legea 107/2024 privind aprobarea OUG 82/2023, lege care a intrat în vigoare în termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în data de 28 aprilie 2024, și care a adus, la rândul său, modificări față de prevederile anterioare ale OUG 82/2023 (aplicabile încă din 6 octombrie 2023), instituind totodată și restricții noi, unele dintre acestea necesitând, astfel cum prevede Legea 107/2024, clarificări suplimentare care ar trebui aduse de ONJN prin Ordin al Președintelui în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 107/2024 (termen care s-ar împlini în data de 26 iulie 2024).

  • Obligația de geofencing impusă în sarcina furnizorilor de servicii conexe în domeniul jocurilor de noroc

Una dintre principalele completări aduse prin Legea 107/2024 vizează o nouă obligație impusă în sarcina furnizorilor de servicii conexe în domeniul jocurilor de noroc, cu consecința aplicării unor sancțiuni severe în caz de neconformare. Textul de lege prevede:

„Este interzisă prestarea, în mod direct sau indirect, a unor activități conexe jocurilor de noroc către entități care nu dețin licență clasa I emisă de O.N.J.N. și care permit accesul la jocurile de noroc de către partici­panții la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României și/sau participanții la joc cetățeni români care nu au rezidență fiscală într-un alt stat. Măsurile tehnice necesare pentru a preveni și combate accesul partici­panților la jocuri de noroc cu încălcarea dispo­zițiilor prezentului alineat vor fi stabilite prin ordin al președintelui O.N.J.N., în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii pen­tru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guver­nului nr. 82/2023. Până la adoptarea ordinului preșe­din­telui O.N.J.N. prevăzut de prezentul alineat, operatorii economici care dețin licență clasa a II-a emisă de O.N.J.N. au obligația de a implementa orice măsuri tehnice disponibile pentru a preveni și combate accesul participanților la jocuri de noroc cu încălcarea dispozițiilor prezentului alineat.”

Astfel cum ne-am obișnuit deja, formularea textului de lege nu este cea mai clară, și, într-o lecturare strict literală, poate fi interpretată în sensul în care această nouă obligație impusă în sarcina furnizorilor de ser­vicii conexe în domeniul jocurilor de noroc, licen­țiați clasa a II-a (indiferent de tipul de servicii B2B pe care le oferă – furnizori de jocuri, furnizori de platformă, procesatori de plăți, afiliați, etc.), presu­pune că fur­nizorul de servicii trebuie să se asigure că fiecare client al său organizator de jocuri de noroc la distanță (indiferent de jurisdicția în care își are sediul social și indiferent de licențele deținute de acesta în alte jurisdicții din afara României) nu oferă servicii de jocuri de noroc nelicențiate în România sau pentru cetățeni români care nu au rezidență fiscală într-un alt stat. Cu titlu de exemplu, furnizorul de servicii care deservește un organizator de jocuri de noroc care deține licență în Curacao sau în Malta (fără a deține însă licență și în România) trebuie să imple­menteze mijloace tehnice pentru a preveni că respec­tivul organizator să își ofere serviciile în România/către cetățeni români. O astfel de acțiune s-ar putea dovedi dificil (dacă nu chiar imposibil) de implementat din punct de vedere operațional întru­cât furnizorul de servicii nu are o astfel de vizibilitate asupra operațiunilor desfășurate de organizator.

Cu toate acestea, apreciem că intenția legiuitorului în ceea ce privește noua obligație impusă furnizorilor B2B este aceea de a aduce responsabilitatea de geofencing din sfera obligațiilor care cădeau strict în sarcina organizatorilor de jocuri de noroc și în sfera obligațiilor furnizorilor acestora, într-un efort de a diminua și a de preveni activitățile ilegale. Aceasta implică, în opinia noastră, acțiuni de întreprins la nivelul propriilor ope­rațiuni prin care furnizorii de servicii (care, în cele mai multe cazuri, au o abordare multi-jurisdicțională, prestând servicii și furnizând același conținut în mai multe jurisdicții) își restric­ționează conținutul oferit (e.g. jocuri) astfel încât acesta să fie accesibil cu respec­tarea restricției legale impuse.

Astfel cum prevede textul de lege citat anterior, măsurile tehnice pe care furnizorii B2B vor fi obligați să le aplice urmează să fie reglementate prin ordin al președintelui ONJN, însă până la adoptarea ordinului, furnizorii sunt obligați să implementeze “orice măsuri tehnice disponibile” astfel încât să se asigure că își respectă obligația care le incumbă încă din data de 28 aprilie 2024 de când a intrat legea în vigoare și a cărei nerespectare este sancționată “cu amenda de la 150.000 lei la 200.000 lei și confiscarea sumelor provenite din activitatea contravențională”, iar în toate cazurile în care se constată săvârșirea contravenției, “Comitetul de Supraveghere dispune revocarea licenței clasa a II-a deținute de operatorul economic care desfășoară activități conexe jocurilor de noroc”.

Cu privire la “orice măsuri tehnice disponibile”, acestea pot include (fără ca enumerarea să fie limitativă), în opinia noastră: blocarea adreselor IP din România, utilizarea altor tehnologii de geolo­ca­lizare pentru a preveni accesul din regiuni restric­ționate, aplicarea unor soluții avansate de filtrare a traficului pentru a bloca accesul neautorizat. Însă, fără clarificări specifice din partea autorității (care se așteaptă prin emiterea ordinului prevăzut de Legea 107/2024), implementarea acestor măsuri rămâne la latitudinea fiecărui furnizor, ceea ce poate duce la interpretări și aplicări variate în practică.

  • Exploatarea în comun a activităților de jocuri de noroc

Legea 107/2024 a schimbat, de asemenea, și logica introdusă de OUG 82/2023 în ceea ce privește exploatarea în comun a activităților de jocuri de noroc. Dacă OUG 82/2023 stabilea condiția de bază a „controlului comun” între operatorul licențiat și partenerul fără licență, Legea 107/2024 stipulează că toți partenerii implicați în operațiunea de exploatare în comun trebuie să dețină “o licență clasa I și/sau clasa a II-a”. Deși nu mai indică în continuare regula controlului comun, Legea 107/2024 a introdus totuși încă o restricție în sensul că “interacțiunea cu clientul/beneficiarul serviciilor de jocuri de noroc se poate realiza exclusiv prin intermediul personalului calificat propriu angajat al organizatorului de jocuri de noroc sau al unei societăți afiliate organizatorului de jocuri de noroc”, fără a defini însă noțiunea de societate afiliată în vreun fel sau a face referire la alte reglementări existente în care această noțiune este definită (ex. Codul Fiscal).

Aceste clarificări (ce se așteaptă din partea ONJN) sunt cruciale pentru aplicarea unitară, corectă și nediscriminatorie a dispozițiilor legale în domeniul jocurilor de noroc, principiu pe care ONJN este ținut să îl respecte în activitatea sa, însă, până la acest moment, deși termenul oferit autorității de regle­men­tare pentru emiterea ordinului necesar clarifi­cării aspectelor de mai sus se împlinește într-o lună, nu a fost publicat în transparență decizională niciun proiect de act normativ.

Deși industria așteaptă cu interes clarificările nece­sare pentru a asigura conformitatea cu noile regle­mentări, reamintim că acest ordin nu este singurul așteptat.

  • „Lista neagră“

Potrivit art. 15 alin. (4) litera c) din OUG 77/2009, “condițiile de introducere și de scoatere a site-urilor platformelor/brandurilor/mărcilor/logourilor/aplicațiilor de jocuri de noroc în/din «lista neagră» vor fi reglementate prin ordin al președintelui ONJN”. Deși autoritatea a publicat, în urmă cu 2 ani (mai exact în data de 8 decembrie 2022), pe website-ul său, proiectul de act normativ în acest sens în vederea supunerii acestuia dezbaterii publice, ordinul a rămas la stadiu de proiect și nu a mai existat niciun progres ulterior.  Condițiile de eliminare a site-urilor din lista neagră rămân în continuare nereglementate (cu consecința blocării în continuare a accesului pe piața din România a acelor entități care ar cădea sub aplicabilitatea acestui ordin).

În linie cu prevederile art. 12 alin. (2) din același act normativ, operatorii (B2C sau B2B) au obligația de a notifica ONJN, în termen de 48 de ore (prin depu­nerea online) sau în 5 zile lucrătoare (pentru depunerea prin poștă sau la registratura ONJN) de la data înregistrării, despre “orice modificare semnifi­cativă adusă datelor inițiale în baza cărora a fost emisă licența de organizare a jocurilor de noroc sau autorizația de exploatare a jocurilor de noroc, respec­tiv licența clasa a II-a”, iar “modificările semnificative vor fi stabilite prin ordin al președintelui ONJN în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.” Această prevedere a fost introdusă în OUG 77/2009 în iulie 2022, însă până în prezent nu există nici măcar un proiect de act normativ care să fi fost publicat în transparență decizională de către ONJN.

WH Simion & Partners

  • Fond de garantare depozite jucatori

Art. 12 alin. (8) din OUG 77/2009 prevede, de asemenea, că pentru obținerea licenței pentru jocurile de noroc la distanță se instituie obligativitatea constituirii unui fond de garantare a depozitelor jucătorilor, pentru fiecare organizator, în condițiile prevăzute prin ordin al Președintelui ONJN. Această prevedere există în legislație încă din februarie 2015, însă ordinul prevăzut nu a fost emis niciodată.

Subliniem încă o dată importanța emiterii acestor acte normative secundare care rezidă în necesitatea de a asigura un cadru legal clar și uniform pentru toți actorii din piață și așteptăm cu interes să vedem dacă și cum se va materializa în concret acest efort legislativ din partea autorității.





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.