Who creates the games for us? Cine ne face jocurile?

Many of you ask yourselves who the people behind the slot-machine games are, the ones that set the wheels of chance to motion, who create the necessary conditions for us to spend quality time in the game rooms. If in the cazinos or in the game rooms we see them dressed in costumes or in shiny uniforms, when in little expeditions, they pass unnoticed by the less experienced ones although, from time to time, their little badges or colour combinations give them away.

                There’s much telling around the  gambling activity, which, unfortunately, makes it  unfair to its employees. They are often seen as rapidly climbing the career lader, as more violent and with a worse reputation than in reality.

J.J. Rousseau says that the man was born innately good, but it’s the others that corrupt him. After all, there’s the state, the casino operator and the player (we must not forget that modern slot-machines have a winning pay rate up to 94% of the total bet) fight to win the money in the slot-machines. ”The fight” is not a term out of context if we think at the fact that, under different pretexts, each of the three parts involved “strikes without mercy” the other partners.

• The state by imposing direct or indirect stunning taxes – in virtue of a law that doesn’t take into account the market realities and which keeps players away from gambling rooms or creates market barriers for operators.
• Operators whose employees give in to temptations and commit fraud or avoid paying the debts to the state
• Players who violently refuse to play the entry fee or winning taxes and who use different gadgets to trick the slot-machines.

In the middle of this “war”, the operator’s employees have to resist not only the temptations of the high-speed cash flow they control, but also the stress generated by the ones mentioned above- the state, the players and the employers – who  wish for themselves a big part of ”the goodies”.

An attempt to describe a game’s operator activity has to take into account the niche on which he operates –casino, slot-hall or street-gaming. For casino and slot-hall there’s the C.O.R (Romanian Occupations Code) that is easily applied, but when street-gaming is concerned, this proves to be incomplete. The street-gambling operator could be better seen as a “commercial agent” and not just as a “gambling operator” due to the fact that the commercial agent represents the firm’s commercial interests, meaning those of operating the means of play.

More precisely, the commercial agent deals with:

1. Operating the means of play – which legally includes – making payments to the players, registering primary accountancy documents and advising the players
2. Fulfilling the commercial obligatios toward the operator’s partners – the bars, the cafés or other economic agents under the contract between the two parts
3.  Maintaining the electromechanics of the means involved – small technical interventions (changing buttons, observing) which are necessary as a result of the continuous usage of the means of play
4. Updating the documentation and controlling the financial funds at the place of work.

If a slot-hall operator deals with  15-20 machines at one place, a “commercial agent” operates

3- 4 machines in 8-10 workplaces and the machines are spread for 70-80 km. This means that our agent must be an endurance driver.

It’s not an easy job and this can also pe proved by the remuneration these people get. However, in spite of all the stories that make the gambling operatos seem as “little chiefs”, in games  money are made as hard as in other fields of activity. There is strong competition, a limited market of players and nevertheless, a return threshold very difficult to achieve for each machine. Nowadays, almost a third of the money left in the machines go straight to the State Treasury for adding to the authorization fee. Many exploitations are closed as non-profitable and the game industry’s employees are left on the outside, as workers in other fields of activity. The lack of money is encountered everywhere and the smiles of the jokers don’t make the pressure of meeting the financial target go away.

Maybe this year will be better

 Written by Laurențiu Neacșu – General Manager Royal cash 

Foarte mulți dintre dumeavoastră se întreabă cine sunt oamenii din spatele jocurilor de slot-machine, cei care care fac să se învartă roțile șansei, cei care creează condițiile necesare pentru ca mulți dintre noi să își petreacă un timp de calitate în sălile de joc. Dacă în cazinouri sau în sălile de joc îi vedem în costume sau uniforme lucioase, în micile exploatări ei trec neobservați pentru necunoscători, deși din când în când mai sunt trădați de mici ecusoane sau de combinații de culori.

Există foarte mult folclor care înconjoară activitatea de jocuri de noroc, lucru care din nefericire, este nedrept pentru angajații din această industrie. Adesea aceștia sunt considerați mai parveniți, mai violenți și cu o reputație mai proastă decât în realitate.

J.J. Rousseau afirmă că omul se naște bun dar că devine corupt ca urmare a acțiunii celorlalți asupra lui. În fond, pentru banii din aparatele de joc se luptă jucătorii (nu trebuie să uităm că aparatele de joc moderne au rata de plată a câștigurilor de până la 94% din suma mizată), statul si operatorul de jocuri de noroc. “Lupta” nu este nici pe departe un termen scos din context, în condițiile în care sub diverse pretexte, fiecare din cele trei părți implicate “lovește fără milă” în ceilalți parteneri:

• Statul prin impunerea unor taxe directe sau indirecte amețitoare – în virtutea unei legi care nu ține cont de realitațile din piață și care îndepărtează jucătorii de sălile de joc sau creează bariere pe piață pentru operatori;
• Operatorii ai căror angajați cad pradă tentațiilor și fraudează mijloacele de joc sau eludează plata obligațiilor către stat
• Jucătorii care refuză cu violență plata taxei de acces sau a impozitelor pe câștiguri și care  încearcă tot felul de “gadget”-uri pentru a frauda mijloacele de joc.

În mijlocul acestui “război” sunt angajații operatorului care îndură pe de-o parte tentațiile banilor în numerar care le trec cu o viteză amețitoare prin mâini, iar pe de altă parte stresul generat de cei amintiți de mai sus – statul, jucătorii și patronii – care își doresc și ei o parte cât mai mare din  “bunătăți”.

O încercare de descriere a activității unui operator de jocuri trebuie să țină cont și de nișa pe care acesta operează, respectiv cazino, slot-hall sau street-gaming. Pentru cazino și slot-hall există codul ocupațiilor din România (C.O.R.) care se aplică foarte ușor, dar în cazul street-gaming acesta se dovedește incomplet. Astfel, operatorul de jocuri de noroc de stradă poate fi încadrat mai bine drept “agent comecial” și nu doar “operator jocuri de noroc” conform principiului că agentul comercial reprezintă interesele comerciale ale firmei, care sunt acele de operare a unor mijloace de joc.

Concret agentul comercial realizează:

1. Operarea mijlocului de joc – care presupune, în baza normativelor legale – efectuarea   plăților către jucători, înscrierea documentelor de contabilitate primară și consilierea jucătorilor.
2. Îndeplinirea obligațiilor comerciale față de colaboratorii operatorului de jocuri de noroc – respectiv barurile, cafenelele sau alți agenți economici, în baza contractelor între părți.
3. Electromecanica de mentenanță a mijloacelor de joc – mici intervenții tehnice (schimbarea unor butoane, monitoare etc.) necesare ca urmare a uzurii mijloacelor de joc.
4. Actualizarea documentației și regularizarea fondurilor financiare din punctul de lucru.

Dacă un operator de slot-hall deservește un singur punct de lucru cu 15-20 de mașini, un “agent comercial” are 8-10 puncte de lucru a câte 3-4 mașini, care de cele mai multe ori sunt răspândite pe un traseu cu o lungime de până la 70-80 Km. Ceea ce prespune ca agentul nostru să fie și un șofer de anduranță.

Nu este o muncă ușoară, lucru vizibil și în remunerația primită de aceștia. Totuși, în ciuda folclorului care îi califică pe angajații din jocurile de noroc drept niște “mici nababi”, banii în jocuri se fac cel puțin la fel de greu ca și în alte domenii de activitate. Există o concurență puternică, o piață limitată de jucători și nu în ultimul rând, un prag de rentabilitate dificil de atins pentru fiecare aparat. În zilele noastre, aproape o treime din banii rămași în mijloacele de joc se duce direct în Trezoreria Statului, pentru îndestularea taxei de autorizare. Foarte multe exploatări de toată mâna sunt închise ca nerentabile, iar angajații din domeniul jocurilor rămân pe drumuri, la fel ca și cei din alte domenii de activitate. Lipsa banilor se simte peste tot, iar zâmbetele jokerilor nu îndepărtează presiunea îndeplinirii target-ului financiar.

Poate anul acesta o să fie mai bine …

Articol realizat de Laurențiu Neacșu – General Manager Royal Cash