„Chatboții AI și promovarea cazinourilor ilegale: unde începe răspunderea juridică?”

Cu doar câteva luni în urmă scriam aici, într-o notă pozitivă, despre soluțiile inovatoare bazate pe inteligența artificială și despre modul în care operatorii de jocuri de noroc pot utiliza această tehnologie pentru protejarea jucătorilor, identificarea comportamentelor de risc, realizarea de analize predictive și prevenirea fraudelor — toate acestea ca expresie a unei utilizări etice și responsabile a inteligenței artificiale.

de Cosmina Simion, Managing Partner WH Simion Partners

Cosmina Simion, Managing Partner WH Simion Partners

Astăzi, însă, discuția trebuie purtată și din perspectiva reversului medaliei: utilizarea aceleiași tehnologii într-un mod lipsit de etică, pentru facilitarea accesului către operatori nelicențiați, promovarea indirectă a gamblingului ilegal și expunerea suplimentară a categoriilor vulnerabile la conținut cu un puternic impact de persuasiune.

Modelele AI conversaționale și chatboții generativi pot ajunge să recomande operatori de jocuri de noroc nelicențiați în anumite jurisdicții, inclusiv platforme licențiate în Curacao sau alte state terțe, fără să țină cont de faptul că activitatea respectivă este reglementată local și necesită licență națională. Problema este amplificată de faptul că aceste recomandări sunt formulate aparent neutru, conversațional și personalizat, ceea ce le face considerabil mai persuasive decât formele clasice de publicitate.

Presa internațională și europeană a început deja să trateze fenomenul ca pe o problemă reală de protecție a consumatorilor și de responsabilitate a platformelor digitale. O investigație publicată de The Guardian[1], realizată împreună cu Investigate Europe[2], a arătat că mai multe chatboturi AI populare puteau recomanda utilizatorilor operatori de gambling offshore nelicențiați, inclusiv platforme care permiteau evitarea mecanismelor naționale de auto-excludere sau a verificărilor KYC.

Potrivit investigației, unele sisteme AI ofereau inclusiv recomandări privind casino-uri „fără verificări”, comparau bonusuri sau explicau modalități prin care utilizatorii puteau evita anumite măsuri de protecție aplicabile jucătorilor vulnerabili.

Tonul general al dezbaterii internaționale este unul de îngrijorare crescândă, mai ales în contextul în care utilizatorii percep chatboții conversaționali nu ca pe o formă de publicitate, ci ca pe un „asistent digital de încredere”, capabil să influențeze direct comportamentul consumatorului.

Din perspectivă juridică, apar deja o serie de întrebări și riscuri relevante:

• promovarea indirectă a jocurilor de noroc neautorizate;
• potențiala încălcare a legislației naționale privind publicitatea la jocuri de noroc;
• dificultatea stabilirii răspunderii între dezvoltatorul modelului AI, platforma care integrează chatbotul și operatorii sau afiliații care optimizează conținutul pentru AI;
• lipsa unor filtre jurisdicționale eficiente, în condițiile în care un operator poate fi legal într-o țară și ilegal în alta;
• posibilitatea ca astfel de recomandări să ocolească mecanismele tradiționale de control aplicabile influencerilor, afiliaților sau publisherilor.

Chatboții AI

În România, discuția este cu atât mai sensibilă având în vedere regimul strict prevăzut de GEO nr. 77/2009 și tendința tot mai accentuată a autorităților de a combate:

• publicitatea agresiva la gambling;
• accesul operatorilor nelicențiați la jucători români;
• promovarea indirectă prin canale digitale.

În mod inevitabil apare și o întrebare esențială: ce este, din punct de vedere juridic, un chatbot AI?

Este un simplu intermediar tehnologic? Un motor de căutare avansat? Sau poate deveni, în anumite contexte, un participant activ la promovare și comunicare comercială?

Această întrebare devine cu atât mai relevantă atunci când recomandările sunt:

• sistematice;
• formulate într-un mod persuasiv;
• prioritizate algoritmic;
• sau influențate de mecanisme comerciale indirecte.

Cu alte cuvinte, cu cât sistemul personalizează mai mult răspunsurile și influențeaza mai activ comportamentul utilizatorului, cu atât argumentul neutralității tehnologice devine mai greu de susținut.

Marile companii de tehnologie reacționează, cel puțin la nivel declarativ, prin trei mecanisme principale.

În primul rând, prin politici interne și restricții contractuale care interzic promovarea activităților ilegale, conținutul înșelător sau exploatarea vulnerabilităților utilizatorilor. În zona gamblingului, multe dintre aceste politici permit discuții informative despre jocuri de noroc, dar interzic promovarea operatorilor ilegali sau conținutul care încurajează comportamente problematice.

Problema practică este însă una evidentă: aceste reguli sunt mult mai ușor de redactat decât de aplicat în timp real în cazul modelelor generative.

În al doilea rând, companiile încearcă implementarea unor filtre și mecanisme de moderare:

• filtre jurisdicționale;
• limitarea recomandărilor directe;
• blocarea anumitor termeni;
• refuzul unor solicitări sensibile.

Totuși, modelele AI funcționează probabilistic și contextual. Din acest motiv:

• aceeași întrebare poate primi răspunsuri diferite;
• filtrele pot fi ocolite prin reformulare;
• iar sistemele pot recomanda surse neverificate sau chiar produce răspunsuri eronate.

În plus, gamblingul este un domeniu deosebit de dificil din perspectiva compliance-ului deoarece legalitatea depinde în mod direct de jurisdicție, iar statutul juridic al unui operator se poate modifica rapid.

În al treilea rând, multe companii încearcă să se poziționeze ca intermediari tehnologici neutri, similari motoarelor de căutare, platformelor de hosting sau altor furnizori de infrastructură digitală. Argumentul central este acela că AI-ul nu promovează intenționat anumiți operatori, ci generează răspunsuri pe baza informației disponibile online.

Această apărare începe însă să devină fragilă atunci când:

• recomandările sunt formulate conversațional și convingător;
• există ranking preferențial;
• anumiți operatori sunt menționați constant;
• sau apar mecanisme comerciale indirecte.

În paralel, la nivel european, Digital Services Act și AI Act pun o presiune tot mai mare asupra platformelor digitale în ceea ce privește:

• transparența algoritmică;
• evaluarea riscurilor sistemice;
• protecția utilizatorilor vulnerabili;
• și limitarea efectelor negative generate de sistemele AI.

DSA este deosebit de relevant în acest context deoarece introduce obligații privind evaluarea și diminuarea riscurilor asociate sistemelor de recomandare. Iar aici apare una dintre cele mai interesante provocări juridice: chatbotul AI nu doar afișează informație, ci prioritizează, reformulează și personalizează conținutul într-o manieră capabilă să influențeze direct comportamentul utilizatorului.

Pentru platformele foarte mari, discuția poate merge chiar mai departe, spre obligații privind:

• evaluarea riscurilor sistemice;
• protecția minorilor;
• prevenirea efectelor manipulative;
• și limitarea expunerii utilizatorilor vulnerabili la conținut nociv.

Problema fundamentală rămâne însă aceeași: cine răspunde?

DSA a fost construit având în vedere platformele digitale clasice — hosting, marketplace, social media sau motoare de căutare. Chatboții AI complică profund această arhitectură deoarece conținutul nu este găzduit în mod tradițional, ci generat dinamic, în timp real, iar platformele pot susține că nu există o intenție editorială propriu-zisă.

Totuși, pe măsură ce sistemele AI devin tot mai sofisticate, mai persuasive și mai integrate comercial, este foarte posibil ca distincția dintre simpla furnizare de informație și promovare comercială să devină una dintre cele mai importante teme juridice ale următorilor ani.

Iar gamblingul ar putea deveni unul dintre primele domenii în care această dezbatere va fi testată în mod real.

Într-un ecosistem digital în care utilizatorii încep să aibă mai multă încredere în recomandările generate de AI decât în motoarele tradiționale de căutare, discuția nu mai este dacă aceste sisteme vor influența industria gamblingului, ci unde va fi trasată limita dintre asistența informațională și promovarea comercială cu consecințe juridice reale.

WH Simion & Partners

[1] AI chatbots point vulnerable social media users to illegal online casinos, analysis shows | AI (artificial intelligence) | The Guardian

[2] https://www.investigate-europe.eu/posts/ai-chatbots-lure-vulnerable-gamblers-unlicensed-betting-websites?utm_source=chatgpt.com