Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog se implică în lupta contra adicției față de jocurile de noroc
Ca să iei măsuri, trebuie să știi cu ce te confrunți, motiv pentru care primul pas al industriei este să țină legătura cu CNSMLA din punct de vedere al schimbului de informații și idei
Cătălina Constantin, Director al Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA), ne-a acordat un interviu pe care-l recomandăm deopotrivă tuturor agenților economici care activează în domeniul jocurilor de noroc și persoanelor, și familiilor acestora, care consideră că au o problemă cu dependența de jocuri de noroc.
De curând, instituția pe care o conduceți a încheiat un protocol de colaborare cu Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), cu scopul de a îmbunătăți educația publicului privind jocurile de noroc și de a preveni dependența de acestea. Care sunt pașii pe care urmează sa îi facă CNSMLA mai departe pentru a onora acest protocol? Sau mai exact ce implică acest protocol, există un plan de bătaie pe o perioadă scurtă și medie?
Protocolul este gândit ca să acopere toată aria în care cele două instituții pot colabora, pentru fiecare activitate se vor face anexe la protocol. Înainte de crearea ascestui protocol am avut mai multe întâlniri cu reprezentanții ONJN cu care am discutat: aria de activitate a CNSMLA, nevoile populației generale, nevoile persoanelor la risc sau afectate de dependența de joc de noroc, care sunt prioritățile și cum putem împreună să adresăm o parte din acestea. Am făcut împreună un plan, prima activitate din acest plan a fost conferința la care ați participat. Urmează să facem și ceilalți pași.
După cum probabil știți din cadrul industriei, există Asociația Joc Responsabil, asociație creată și susținută de agenții economici care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc. În acțiunile pe care urmează să le întreprindeți vă veți consulta și cu reprezentanții asociației mai sus menționate și cu reprezentanții industriei (Federația și Asociațiile Patronale)?
Asociația Joc Responsabil a fost parte la discuțiile avute împreună cu ONJN-ul. Știe foarte clar care sunt problemele din sistem pentru că le-am comunicat, de mai multe ori, știe care sunt standardele dorite pentru servicii, conform reglementărilor în vigoare, practicii medico-psiho-sociale acreditate de statul roman și endorsate de comunitățile științifice europene și internaționale. CNSMLA va colabora cu toate ONG-urile care fac dovada competenței și expertizei lor în domeniul adresării adecvate a nevoilor populației generale, nevoile persoanelor la risc sau afectate de dependența de joc de noroc, conform legii.
Cât de periculoasă este ludomania pentru persoanele care suferă de această afecțiune? Vă adresez această întrebare pentru că există așa ziși „experți” care susțin că 20% din persoanele dependente s-au gândit sau au tendințe suicidale…
Sunt nenumărate studii care atestă că dependența de joc de noroc netratată duce la gânduri suicidare și la tentative de sinucidere. Studii făcute pe 16 ani în SUA arată că 2.7% dintre sinucideri sunt legate de jocul de noroc. Adică din 527 401 de cazuri de sinucideri 14 240 au fost în legătură cu jocurile de noroc. Luând în considerare că pot fi și cazuri de sinucideri la care cercetătorii nu au avut acces pentru că există și cazinouri ilegale, precum și jocuri online, putem presupune că cifrele sunt mai mari. Gândurile suicidare și tentativele de sinucidere la persoanele cu dependență de joc de noroc apar din cel puțin 3 motive: depresia care apare ca și consecință a adicției (este afectat grav modul în care creierul produce neurohormoni ai fericirii), afectarea gravă a vieții persoanei datorită consecințelor sociale ale dependenței (sărăcie extremă, datorii la cămătari, pierderea casei, a familiei, a serviciului, a prietenilor), alte boli psihice pre-existente dependenței de joc de noroc (tulburare afectivă depresivă, tulburare bipolară, adicții de alcool, droguri, tutun, etc.). Cu cât depresia nu este diagnosticată, tratată și crește în intensitate, cu atât apar gândurile suicidare, planurile de sinucidere și punerea lor în act.
Există o predispoziție a anumitor persoane pentru a dezvolta un anumit tip de dependență, inclusiv dependența de jocuri de noroc? Dacă da, care sunt acele tipuri de persoane?
Există factori predispozanți, cum ar fi: factori genetici, tulburări de sănătate mintală (tulburarea borderline, depresie, alte adictii, sindrom posttraumatic), adolescenții și tinerii au o vulnerabilitate mai mare și o impulsivitate mai mare și sunt mai vulnerabili la presiunea grupului, la exemplul persoanelor semnificative, factori sociali (sărăcia, accesul extrem de ușor la jocurile de noroc).
Din experiența dumneavoastră, cum putem recunoaște o persoană dependență de jocuri de noroc?
O persoană care petrece foarte mult timp practicând jocuri de noroc în detrimentul activităților de îngrijire personală, socializare, dezvoltare personală, carieră, familie, care joacă având obiectivul să facă bani, cheltuiește mai mult decât își permite, se împrumută să joace, manifestă nervozitate, furie, neliniște când nu are acces la jocul de noroc, comite infracțiuni legate de jocul de noroc (fură, minte, vandalizează sala de joc), suferă de depresie datorită consecințelor jocului de noroc și are idei și tentative de sinucidere este o persoană care suferă de dependență de joc de noroc.
Dacă o persoană sau aparținătorii acesteia constată că este dependentă de jocuri de noroc, ce ar trebui să facă pentru a încerca să se vindece? Unde ar trebui să se adreseze, există structuri ale statului român unde ar putea să apeleze (medic de familie, spitale de psihiatrie, etc.)?
Pentru persoanele care au asigurare de sănătate (de la 0-18 ani serviciile sunt toate gratuite) sunt gratuite diagnosticul pe care îl poate face medicul psihiatru, medicul de familie poate identifica problemele ce justifică trimiterea la medicul psihiatru, este gratuită spitalizarea atunci când este recomandată, tratamentul psihiatric în ambulator, ședințele de psihotrapie la care o persoană are acces cu trimitere de la medicul psihiatru, medicul de familie și încă 20 de tipuri de medici specialiști dacă aceștia colaborează cu psihologi, iar medicația poate fi gratuită sau compensată, în funcție de regulile CAS. Există servicii de ergoterapie, terapie ocupațională, consiliere de familie prin centrele de sănătate mintală din țară, la care au acces persoanele ce primesc recomandare de la medicul psihiatru. Toate orașele mari au fie un spital de psihiatrie, fie un spital județean, municipal (89 la nivel național) care are secție de psihiatrie, centru de sănatate mintală și ambulator unde pot fi accesate serviciile în regim ambulator.
Într-o situație ideală cât durează tratamentul unui dependent de jocuri de noroc? În cât timp se poate spune că este reabilitat?
Într-o situație ideală lucrurile ar trebui să fie așa pentru o persoană ce suferă de dependență de joc de noroc: este informat că este posibil să sufere de această boală de operatorul de jocuri de noroc (este primul care poate să-și dea seama pentru că are cel mai mare acces la istoricul de joc al persoanei), familia știe să recunoască simptomele și să facă demersurile ca persoana să ajungă la un psihiatru care pune diagnosticul și-l referă la serviciile multidisciplinare medico-psiho-sociale, iar pacientul acceptă că are o problemă, acceptă să facă tratamentul și, urmând prescripțiile medico-psiho-sociale, în 2 ani în care a avut minim 12 luni de abstinență, poate spune că este reabilitat.
În rândul operatorilor de jocuri de noroc, fie că vorbim de jocurile tradiționale sau online, există ideea de autoreglementare precum și o serie de programe și limitări pentru a avea cât mai puține venituri provenite din „jocuri de noroc dăunătoare” (de la persoane cu probleme de adicție). Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, măsurile pe care industria ar trebui să le ia pentru a se confrunta cu cât mai puține cazuri de adicție în rândul clienților?
Ca să iei măsuri, trebuie să știi cu ce te confrunți, motiv pentru care primul pas al industriei este să țină legătura cu CNSMLA din punct de vedere al schimbului de informații și idei, pentru că avem specialiști foarte buni ce-și pot aduce aportul astfel încât să scadă semnificativ riscul de boală în rândul jucătorilor și industria să aibă cât mai puține probleme cu persoanele bolnave de adicții. Când comunicarea s-a stabilit și toată lumea are o imagine completă asupra problemei, putem stabili împreună soluții care să fie potrivite pentru toată lumea și am văzut deschidere din partea industriei, ceea ce mă bucură foarte mult. Evident că implementarea acestor soluții trebuie testată, documentată și apoi propusă ca reglementare astfel încât lucrurile să fie adecvate în contetul dat.