Cele 6 întrebări fundamentale ale pariurilor sportive

marți, 13 februarie 2024

Pe cine, ce, când, unde, de ce, cât, iată cele 6 întrebări la care încerc să răspund de fiecare dată când pariez. Fiecare întrebare trebuie să vină cu un răspuns cât se poate de clar. Pe cine (pe ce eveniment) pariez? Ce (anume) pariez? Când pariez? Unde pariez? De ce pariez? Cât pariez? Răspunsurile la aceste întrebări mă ajută să am o abordare responsabilă a activității de pariere. Iar această responsabilitate mă privește direct, mă ajută să îmi gestionez timpul și bugetul de joc.

Pe cine (pe ce eveniment) pariez?

În acest caz, alegerile țin de cunoștințele mele sportive, aplecarea către un anumit sport, atracția pentru anumite evenimente sportive. Îmi place dartsul dar nu pariez pe darts, îmi place șahul, dar nu pariez pe șah. Pentru că nu urmăresc constant aceste sporturi, nu am informații de calitate în privința jucătorilor și a evenimentelor specifice și, din câte am observat, nici cotele oferite de casele de pariuri nu justifică parierea pe așa ceva.

Pariez pe fotbal și pe tenis de câmp. Foarte rar, pariez pe baschet (american), hochei sau baseball însă acestea sunt doar încercări distractive și relaxante.

Revenind la fotbal, da, este cel mai iubit, cel mai cunoscut, mediatizat și monetizat sport. Pentru mine, campionatele din Europa prezintă cel mai mare interes. Totuși, Argentina, Brazilia, SUA și (mai nou) țările arabe pot fi sursele unor pariuri atractive. Mai ales când vine vorba despre o echipă pe care o monitorizez constant.

Nu este deloc ușor (și nici recomandat) să pariezi pe (cât mai) multe campionate. O anumită specializare conferă încredere, control și acuratețe. Nu pot cuprinde nici măcar o mică parte din oferta de pariere și nu mă aflu în competiție cu casele de pariuri.

Ce anume pariez?

Înclinația către un anumit tip de pariu se manifestă la fiecare jucător. Fie că e vorba de rezultat final, total goluri sub/peste, ambele marchează, șansă dublă, PSF, CMR etc. sunt atras de o anumită gamă de pariuri sportive.

Unele pariuri sunt mai ușor de înțeles și utilizat, altele presupun cunoștințe mai multe. Pariurile complexe (gen betbuilder) cresc cota finală dar presupun o analiză detaliată a unui eveniment. Pare simplu să te gândești că 1 & Peste 2.5 goluri & Peste 9.5 cornere & Peste 5.5 cartonașe galbene & Peste 8.5 minute suplimentare la cota @18 îți va aduce profit. Realitatea ”din teren” e total diferită.

Este clar că rezultat final și peste/sub 2.5 goluri sunt printre cele mai populare pariuri. Interes sporit, implicit cote valoroase. Pentru un control mai bun, prefer CMR (câștigă minim o repriză) în defavoarea PsF (pauză sau final). Ambele sunt pariuri pe care le utilizez, diferența fiind dată de valoarea cotelor.

Important este că: pariurile folosite trebuie să le înțeleg perfect, atât din punct de vedere al utilizării cât și al dinamicii de joc. Când pariez (de exemplu) peste 2.5 goluri, dincolo de statistici și informații despre joc, încerc să fiu pregătit pentru diferite scenarii. Ce se întâmplă și ce fac dacă nu se marchează în prima repriză? Ce se întâmplă și ce fac dacă se marchează 2 goluri apoi jocul stagnează? Ce se întâmplă și ce fac dacă mai sunt doar 20 de minute de joc și este 0-1?

întrebări fundamentale ale pariurilor sportive

Când pariez?

O întrebare care poate avea răspusuri multiple. Când am timp, când vreau, când doresc, când am chef, când cred eu că sunt cote bune. Aparent, fiecare răspuns poate fi luat în calcul.

Pariez atunci când găsesc meciurile și cotele vizate. Totuși, pot fi condiționat de timp sau de alți factori. Prin urmare, caut să plasez pariurile cu ceva timp înainte de începerea meciurilor. Când vine vorba de pariuri live, momentul optim depinde de dinamica jocului și a cotelor.

Listarea cotelor (la multe evenimente) se face cu câteva zile (uneori săptămâni) înainte de meci. Pot suferi modificări dramatice, creșteri sau scăderi procentuale foarte mari. Chiar dacă nu sunt simplu de anticipat, aceste variații pot fi profitabile.

Petrolul – Dinamo, cota la victoria gazdelor @2.10 cu 2 zile înainte de meci. Mă aștept să scadă spre @1.90, @1.80 chiar. Astfel, găsesc momentul de pariere și cota potrivite așteptărilor mele.

Unde pariez?

Sunt destule case de pariuri a căror ofertă este atractivă. Totuși, în 2024, sunt și case de pariuri care limitează miza, care impun condiții restrictive, care nu îmi oferă avantajul competitiv pe care îl caut.

Nu am nici cel mai mic motiv să pariez la agenția cu cele mai slabe cote. Așa cum, nu am motive să pariez la case de pariuri care întârzie plățile, care nu oferă cote bune, care nu au o platformă live stabilă, ș.a.m.d.

Pariez constant acolo unde:

– găsesc toate evenimente pe care le caut;

– găsesc cotele așteptate și cu care sunt obișnuit;

– plățile și câștigurile sunt onorate rapid;

– am acces facil la oferta de pariere și plasez pariul instant.

De ce pariez?

Cea mai simplă întrebare, cel mai sensibil răspuns. Asta în cazul în care am unul suficient de bun. Unul cât se poate de subiectiv, dar care trebuie să fie onest și în care să mă regăsesc.

Personal, pariez pentru profit și pentru confirmarea analizelor mele sportive. Încerc să mă distrez, să găsesc satisfacții în multe din pariurile reușite.

Poți paria pentru câștiguri imediate, poți paria pentru recunoașterea abilităților tale, poți paria pentru a-ți valorifica informațiile și cunoștințele, poți paria pentru a avea un subiect comun cu prietenii și a discuta pe tema asta. Pot fi și multe alte răspunsuri, nu pretind că le știu. Însă vreau să ajung la distracție.

Mulți susțin că pariază pentru distracție iar această optică este puternic susținută și încurajată. Ar însemna că pariorii se distrează continuu, la nesfârșit. Iar distracția curge din toate părțile cu lapte, miere, acadele și banane și bomboane. Deși, ideea e foarte simplă: mă distrez, pariez!, nu mă distrez, nu pariez!

Cât pariez?

Această întrebare ține strict de moneymangement. Iar moneymanagementul ține de cunoștințele și bugetul meu de joc.

Miza fixă, easy-money (strategia cotelor mici), criteriu Martingale, criteriul D`Alembert, șirul Fibonacci, distribuția Poisson, criteriul Kelly, etc. sunt strategii de pariere acceptate și recunoscute care pot oferi rapid răspunsul la întrebarea ”cât pariez?”

Este și capitolul la care intervine responsabilitatea personală. Cât pariez? Atât cât îmi pot permite pentru a obține profit și fără să mă afecteze. Nu pot spune atât cât îmi pot permite să pierd, pentru că nu îmi permit să pierd și să mă distrez în același timp. Pierderile apar inerent în orice activitate, în orice sistem, fac parte din logica de joc.

Pot fi motivații psihologice, pot fi motivații speculative, pot spune că pariez ca să mă distrez, dar nu pot spune că mă distrez pierzând.

Nu pretind că am cele mai bune răspunsuri la toate întrebările de mai sus. Fiecare parior are propriile concepții, metode și strategii de joc. Oricât ar fi acestea de bune și de ”norocoase”, pariurile sportive presupun organizare, moneymanagement, informare și cunoștințe, respectarea unor principii. Fără acestea ar fi doar o activitate haotică, amăgitoare și neprofitabilă, chiar dacă poate aduce unele satisfacții temporare.

Sfatul meu pentru orice parior poate fi rezumat succint în două cuvinte: consistență și constanță.





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.