As many other “pearls” of Romania, the spa of Cerna Valley, will for sure reach the list of forever lost touristic objectives, without the real support of the authorities, even though it tries to come back to its former status. No matter how, it is a standing evidence of the fact that people in the past new how to deal with tourism. For the moment, there are only the bitter regrets that we don’t know/want to carry on our values, no matter their kind.
Băile Herculane resort still represents a special touristic potential, which is not at the least exploited as it should be. The fame of the spa, which is also known as the “pearl of the Cerna Valley’ started to spread beyond the borders of our country, long time ago. Due to its curable and touristic potential, as well as to its climate, it is one of the most “gifted” resorts of Europe and even worldwide. In the 19th century, Băile Herculane was competing against the famous resorts Baden Baden or Karlovy Vary.
A number of people of art and culture came to Herculane for rest and treatment, like Goethe, H. Ch. Andersen, Vasile Alecsandri, Dinicu Golescu, George Coşbuc, Nicolae Iorga together with Emperor Marcus Aurelius and his mother Julia, Emperor Franz Joseph and Empress Elisabeth.
But this was not the only reason, for which all these spas were part of a bigger resort which comprised also a casino. This represented the past axes of the riotous life in Băile Herculane, with stories of fun and delight, but also with legends of lust and debauchery. The casino in Băile Herculane or the casino with columns, was built in 1862, in an Austrian barocco style. The documents of those times claim that this was done under the guidance of the architect Wilhelm Doderer. With nice and simple ornaments, the casino embedded also a beautiful terrace with painted ceilings.
The saloons of the famous casino were frequently visited by the elite of the imperial aristocracy in Vienna, this representing the best period of the resort, during the Austrian-Hungarian domination. Due to this reason, the city had a distinguished touristic potential, which proves that tourism is not a just a dream, like the reality stands today in Romania.
“The Assemble of the Casino”, which was the backbone of a systematic plan drawn up by the Habsburgs, had a frontispiece inscription with the Romanian salute „Saluti et Laetitiae” – Health and happiness. The casino in Băile Herculane was considered to be a symbol of ethnic brotherhood and good coexistence between ethnic groups, because the roof displayed statues which embodied one Romanian, one German, one Serbian and one Hungarian.
Today, the former casino of the Băile Herculane resort hosts the museum of the city, an auditorium, retail spaces and a restaurant.Ca multe alte “perle” ale României, staţiunea balneo-climaterică de pe Valea Cernei, deşi încearcă să revină la statutul de-odinioară, fără sprijinul real al autorităţilor, se va adauga listei lungi de obiective turistice pierdute în derizoriu. Oricum, reprezintă un exemplu concret de cum ştiau unii din trecut să facă turism. Pentru momentul actual nu rămân decât aceleaşi regrete amare că nu ştim/vrem să perpetuăm valorile, de orice fel.
Staţiunea Băile Herculane continuă să prezinte un potenţial turistic deosebit, care nu este exploatat nici pe departe la adevărata sa valoare. Faima staţiunii Băile Herculane, cunoscută drept “perla Văii Cernei”, a trecut demult dincolo de hotarele ţării. Prin potenţialul sau balnear, climatic şi turistic, ea se înscrie printre cele mai înzestrate staţiuni de acest tip din Europa şi chiar din lume. În secolul XIX staţiunea Băile Herculane ajunsese să concureze cu celebrele staţiuni Baden Baden sau Karlovy Vary.
O seamă de oameni de artă şi cultură veneau la Băile Herculane pentru odihnă şi tratament precum Goethe, H. Ch. Andersen, Vasile Alecsandri, Dinicu Golescu, George Coşbuc, Nicolae Iorga, alături de împăratul Marcus Aurelius şi mama sa Iulia, împăratul Franz Iosif şi împărăteasa Elisabeta.
Însă acesta nu era singurul motiv pentru că toate aceste atracţii balneare erau cuprinse într-un întreg ansamblu ce cuprindea şi un cazino. În acesta se regăsea în trecut axa vieţii tumultoase din staţiunea Băile Herculane cu poveşti despre distracţie şi răsfăţ, dar şi legende despre pierzanie şi desfrâu. Cazinoul din Băile Herculane sau Cazinoul cu coloane, a fost construit în 1862 în stil baroc austriac, potrivit documentelor vremii, sub îndrumarea arhitectului Wilhelm Doderer. Ornamentat simplu şi plăcut, cazinoul dispunea şi de o frumoasă terasă acoperită cu tavan pictat.
Saloanele vestitului Cazino erau adesea frecventate de elita aristocraţiei imperiale de la Viena, aceasta fiind, totodată, şi perioada de apogeu a staţiunii în perioada de dominaţie austro-ungară. Din acest motiv, oraşul dispunea înca de pe atunci de un potenţial turistic deosebit, semn că turismul de gambling nu era doar o himera aşa cum e acest fenomen acum în România.
“Ansamblul Cazinoului”, ce reprezenta o coloană vertebrală a planului de sistematizare arhitectornică întocmit de habsburgi, avea pe frontispiciu inscriptionat salutul roman “Saluti et Laetitiae” – Sănătate şi bucurii. Cazinoul din Băile Herculane era considerat şi un simbol al înfrăţirii etnice şi al bunei convieţuiri între etnii, deoarece pe acoperişul său existau statui care întruchipau un român, un neamţ, un sârb şi un ungur.
Astăzi, în fostul Cazino şi-au găsit găzduire muzeul staţiunii Băile Herculane, o sală de spectacole, mai multe spaţii comerciale şi un restaurant.
