Regulamentului General privind Protecția Datelor -Drepturile persoanelor vizate de GDPR

Continuăm să vă prezentăm informații importante extrase din Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE. În ediția de față vom dezvolta aspecte ce țin de Drepturile persoanelor vizate de RGPD.

 

CAPITOLUL III: Drepturile persoanei vizate

Secţiunea 2: Informare şi acces la date cu caracter personal

 

Art. 13: Informaţii care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată

 

(1) În cazul în care datele cu caracter personal referitoare la o persoană vizată sunt colectate de la aceasta, operatorul, în momentul obţinerii acestor date cu caracter personal, furnizează persoanei vizate toate informaţiile următoare:

  1. a) identitatea şi datele de contact ale operatorului şi, după caz, ale reprezentantului acestuia;
  2. b) datele de contact ale responsabilului cu protecţia datelor, după caz;
  3. c) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum şi temeiul juridic

al prelucrării;

  1. d) în cazul în care prelucrarea se face în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (f), interesele legitime urmărite de operator sau de o parte terţă;
  2. e) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal;
  3. f) dacă este cazul, intenţia operatorului de a transfera date cu caracter personal către o ţară terţă sau o organizaţie internaţională şi existenţa sau absenţa unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat sau, în cazul transferurilor menţionate la articolul 46 sau 47 sau la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, o trimitere la garanţiile adecvate sau corespunzătoare şi la mijloacele de a obţine o copie a acestora, în cazul în care acestea au fost puse la dispoziţie.

(2) În plus faţă de informaţiile menţionate la alineatul (1), în momentul în care datele cu caracter personal sunt obţinute, operatorul furnizează persoanei vizate următoarele informaţii suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă:

  1. a) perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;
  2. b) existenţa dreptului de a solicita operatorului, în ceea ce priveşte datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată, accesul la acestea, rectificarea sau ştergerea acestora sau restricţionarea prelucrării sau a dreptului de a se opune prelucrării, precum şi a dreptului la portabilitatea datelor;
  3. c) atunci când prelucrarea se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau pe articolul 9 alineatul (2) litera (a), existenţa dreptului de a retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimţământului înainte de retragerea acestuia;
  4. d) dreptul de a depune o plângere în faţa unei autorităţi de supraveghere;
  5. e) dacă furnizarea de date cu caracter personal reprezintă o obligaţie legală sau contractuală sau o obligaţie necesară pentru încheierea unui contract, precum şi dacă persoana vizată este obligată să furnizeze aceste date cu caracter personal şi care sunt eventualele consecinţe ale nerespectării acestei obligaţii;
  6. f) existenţa unui proces decizional automatizat incluzând crearea de profiluri, menţionat la articolul 22 alineatele (1) şi (4), precum şi, cel puţin în cazurile respective, informaţii pertinente privind logica utilizată şi privind importanţa şi consecinţele preconizate ale unei astfel de prelucrări pentru persoana vizată.

(3) În cazul în care operatorul intenţionează să prelucreze ulterior datele cu caracter personal într-un alt scop decât cel pentru care acestea au fost colectate, operatorul furnizează persoanei vizate, înainte de această prelucrare ulterioară, informaţii privind scopul secundar respectiv şi orice informaţii suplimentare relevante, în conformitate cu alineatul (2).

(4) Alineatele (1), (2) şi (3) nu se aplică dacă şi în măsura în care persoana vizată deţine deja informaţiile respective.

 

Art. 14: Informaţii care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obţinute de la persoana vizată(GDPR)

 

GDPR

(1) În cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obţinute de la persoana vizată, operatorul furnizează persoanei vizate următoarele informaţii:

  1. a) identitatea şi datele de contact ale operatorului şi, după caz, ale reprezentantului acestuia;
  2. b) datele de contact ale responsabilului cu protecţia datelor, după caz;
  3. c) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum şi temeiul juridic al prelucrării;
  4. d) categoriile de date cu caracter personal vizate;
  5. e) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, după caz;
  6. f) dacă este cazul, intenţia operatorului de a transfera date cu caracter personal către un destinatar dintr-o ţară terţă sau o organizaţie internaţională şi existenţa sau absenţa unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat sau, în cazul transferurilor menţionate la articolul 46 sau 47 sau la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, o trimitere la garanţiile adecvate sau corespunzătoare şi la mijloacele de a obţine o copie a acestora, în cazul în care acestea au fost puse la dispoziţie.

(2) Pe lângă informaţiile menţionate la alineatul (1), operatorul furnizează persoanei vizate următoarele informaţii necesare pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă în ceea ce priveşte persoana vizată:

  1. a) perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;
  2. b) în cazul în care prelucrarea se face în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (f), interesele legitime urmărite de operator sau de o parte terţă;
  3. c) existenţa dreptului de a solicita operatorului, în ceea ce priveşte datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată, accesul la acestea, rectificarea sau ştergerea acestora sau restricţionarea prelucrării şi a dreptului de a se opune prelucrării, precum şi a dreptului la portabilitatea datelor;
  4. d) atunci când prelucrarea se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau pe articolul 9 alineatul (2) litera (a), existenţa dreptului de a retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimţământului înainte de retragerea acestuia;
  5. e) dreptul de a depune o plângere în faţa unei autorităţi de supraveghere;
  6. f) sursa din care provin datele cu caracter personal şi, dacă este cazul, dacă acestea provin din surse disponibile public;
  7. g) existenţa unui proces decizional automatizat incluzând crearea de profiluri, menţionat la articolul 22 alineatele (1) şi (4), precum şi, cel puţin în cazurile respective, informaţii pertinente privind logica utilizată şi privind importanţa şi consecinţele preconizate ale unei astfel de prelucrări pentru persoana vizată.

(3) Operatorul furnizează informaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2):

  1. a) într-un termen rezonabil după obţinerea datelor cu caracter personal, dar nu mai mare de o lună, ţinându-se seama de circumstanţele specifice în care sunt prelucrate datele cu caracter personal;
  2. b) dacă datele cu caracter personal urmează să fie utilizate pentru comunicarea cu persoana vizată, cel târziu în momentul primei comunicări către persoana vizată respectivă; sau
  3. c) dacă se intenţionează divulgarea datelor cu caracter personal către un alt destinatar, cel mai târziu la data la care acestea sunt divulgate pentru prima oară.

(4) În cazul în care operatorul intenţionează să prelucreze ulterior datele cu caracter personal într-un alt scop decât cel pentru care acestea au fost obţinute, operatorul furnizează persoanei vizate, înainte de această prelucrare ulterioară, informaţii privind scopul secundar respectiv şi orice informaţii suplimentare relevante, în conformitate cu alineatul (2).

(5) Alineatele (1)-(4) nu se aplică dacă şi în măsura în care:

  1. a) persoana vizată deţine deja informaţiile;
  2. b) furnizarea acestor informaţii se dovedeşte a fi imposibilă sau ar implica eforturi disproporţionate, în special în cazul prelucrării în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice, sub rezerva condiţiilor şi a garanţiilor prevăzute la articolul 89 alineatul (1), sau în măsura în care obligaţia menţionată la alineatul (1) din prezentul articol este susceptibil să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea obiectivelor prelucrării respective. În astfel de cazuri, operatorul ia măsuri adecvate pentru a proteja drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei vizate, inclusiv punerea informaţiilor la dispoziţia publicului;
  3. c) obţinerea sau divulgarea datelor este prevăzută în mod expres de dreptul Uniunii sau de dreptul intern sub incidenţa căruia intră operatorul şi care prevede măsuri adecvate pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate; sau
  4. d) în cazul în care datele cu caracter personal trebuie să rămână confidenţiale în temeiul unei obligaţii statutare de secret profesional reglementate de dreptul Uniunii sau de dreptul intern, inclusiv al unei obligaţii legale de a păstra secretul.

GDPR

 

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul General privind Protecția Datelor) urmează să fie pus direct în aplicare în toate statele membre ale Uniunii Europene începând cu data de 25 mai 2018.

Pentru mai multe informații recomandăm consultarea Ghidului privind Responsabilul cu protecția datelor (DPO), accesibil în secțiunea specială privind Noul Regulament de pe site-ul Autorității Naționale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal – www.dataprotection.ro.

Codul etic de comunicare comercială responsabilă – versiunea beta?

de Alina Dumitru și Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Alina Dumitru

În articolele precedente am trecut în revistă o serie de inițiative de reglementare sau proiecte de lege care,

Andrei Cosma

în eventualitatea intrării în vigoare, vor genera un puternic impact pentru industria locală de jocuri de noroc. Toate aceste propuneri de lege ferenda nu proveneau însă de la autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc, ci de la alte autorități a căror sferă de competență se extinde și asupra sectorului de gambling. Însă, în prezentul număr avem ocazia de a face o scurtă radiografie a unui demers ”pursânge”, al cărui autor este însuși Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (”ONJN”).

Astfel, la data de 14 februarie 2018, ONJN a publicat pe website-ul oficial Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc (”Codul”). În mod inerent, orice demers sau poziție oficială exprimată de ONJN necesită, ca examen tehnic preliminar, stabilirea naturii sale juridice și a efectelor pe care le generează. Acest examen s-a dovedit a fi unul (cel puțin) sinuos deoarece, dacă în preambulul Codului se precizează că acesta reprezintă ”un ansamblu de norme de autoreglementare” (deși autoreglementarea, ca regulă, presupune cu totul alte exigențe legale decât simpla emitere a unui act unilateral de către o autoritate publică), în ultima secțiune a Codului se concluzionează, într-un prim paragraf, că actorii implicați în domeniul jocurilor de noroc ”consimt în mod liber” la setul de reguli create, însă, în paragraful imediat următor, se precizează că normele incluse în Cod ”au caracter complementar” în raport cu cadrul legal în domeniul comunicărilor comerciale.

O primă poziție oficială privind forța juridică a acestui Cod a fost exprimată în cadrul ședinței Consiliului Consultativ al ONJN organizată la data de 22 februarie 2018, unde reprezentanții autorității au precizat faptul că documentul în discuție are caracter pur consultativ și nu constituie un instrument pentru a sancționa eventualele încălcări ale regulilor/standardelor ilustrate în Cod. În cadrul aceleași ședințe s-a agreat că cei implicați în industrie vor formula propuneri de modificare pe marginea Codului.

Cu toate acestea, în comunicatul publicat pe website-ul ONJN la data de 26 februarie 2018, în urma ședinței Consiliului Consultativ, nu mai este specificată invitația de a propune amendamente, adresându-se în schimb propunerea autorității ca operatorii de jocuri de noroc să își ”asume” Codul.

Chiar dacă la acest moment, în opinia noastră, nu ne aflăm în fața unui set de reguli propriu-zise, nu considerăm lipsit de utilitate să ne imaginăm care ar fi impactul generat de unele dispoziții prezente în versiunea în continuare disponibilă pe website-ul autorității.

Semnalăm în acest sens regula din Cod potrivit căreia “comunicarea realizată prin intermediul mediilor de comunicare care nu aparțin organizatorilor de jocuri de noroc, indiferent de canalul utilizat, se va efectua prin plasarea – prin grija organizatorilor – în zonele, paginile, reale sau virtual, în intervalele orare, în care, pentru canalul de comunicare respectiv se pot da asigurări că cel puțin 90% din audiență are peste 18 ani, ori canalul este destinat în mod exclusiv acestui segment de piață”.

Privită în teorie, această dispoziție se grefează pe interpretarea exprimată de Consiliul Național al Audiovizualului în cadrul unei decizii generice de intrare în legalitate adoptată în decembrie 2017 din care pare să se extragă concluzia că, în opinia CNA, începând cu 1 ianuarie 2018, comunicările comerciale audiovizuale la servicii de jocuri de noroc pot fi difuzate doar în intervalul orar 23:00 – 07:00. Însă, standardul propus de ONJN pare să conducă la restricții chiar mai oneroase decât cele trasate de CNA, deoarece implementarea regulii din actuala versiune a Codului ar putea echivala, în opinia noastră, cu o interzicere totală a publicității televizate pentru jocuri de noroc. Mai exact, în conformitate cu dispozițiile Codului de reglementare a conținutului audiovizual (act normativ cu forță obligatorie)  programele 18+ nu pot fi difuzate de către furnizori de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României, ci doar de către canale străine și în regim criptat, astfel că dacă vorbim de “canale destinate exclusiv acestei categorii de vârstă“, s-ar putea foarte ușor confunda că este vorba de aceeași restricție impusă de Codul Audiovizual programelor 18+.

Totodată, prin raportare la cerințele de acuratețe și claritate a normelor, nu putem să nu remarcăm că regula din Cod impune furnizarea de garanții privind vârsta minimă a audienței, deși, prin definiție, măsurarea și stratificarea audienței în domeniul audiovizual se realizează prin utilizarea tehnicilor de statistică, concluziile fiind extrase pe bază de eșantioane, iar nu prin analizarea exhaustivă a unui segment de public.

O altă regulă inserată în Cod, care aparent contravine practicilor comerciale utilizate în prezent în mare măsură de numeroși organizatori de jocuri de noroc și necenzurate de ONJN (cel puțin până acum), este cea potrivit căreia “comunicarea nu trebuie să fie realizată prin intermediul persoanelor cu notorietate, cum sunt modelele, actorii, sportivii renumiți – folosind prezența sau imaginea acestora”. În opinia noastră, imposibilitatea de utiliza, spre exemplu, sportivii de renume pentru a promova un serviciu profund legat de evenimentele sportive ar putea crea o barieră de comunicare comercială excesivă din moment ce una dintre tehnicile standard de marketing se bazează pe utilizarea acelor persoane a căror imagine publică/reputație rezonează în percepția destinatarilor produsului/serviciului promovat.

Prin urmare, deși nu putem decât să salutăm intenția ONJN de a crea un set de reguli de publicitate responsabilă menită să protejeze minorii și alte categorii de persoane vulnerabile împotriva efectelor negative ale jocurilor de noroc, trebuie totuși subliniat că noțiunea de ”publicitate responsabilă” presupune, în primul rând, existența unei publicități, iar nu interzicerea sa completă. În al doilea rând, o conduită responsabilă a industriei nu poate fi realizată decât prin stabilirea unor standarde clare, previzibile și transparente. Cu alte cuvinte, nu se poate reproșa iresponsabilitatea atât timp cât nu se cunosc în mod cert care sunt limitele responsabilității.

La acest moment nu putem decât să sperăm că deschiderea manifestată de ONJN de a primi propunerile industriei de modificare a Codului va conduce la rezultatul dorit de toți cei implicați în acest fenomen, respectiv crearea unei industrii viabile, sănătoase și care operează în parametrii clar definiți.

Faceți jocurile!

2018: Un an al consolidării industriei din perspectiva ROMBET

Anul 2018 este anul în care legislația primară și secundară, prin OUG 77/2009 și HG 111/2016, își vor arăta pe deplin efectele prin faptul că au pus bazele unei reglementări moderne și în deplin acord cu recomandările europene în ceea ce privește scopul comun, pentru o  industrie stabilă și bine reglementată.

 

Este anul în care ONJN urmează să regleze unele domenii cheie care nu au fost încă suficient de bine clarificate, fie că vorbim de jocul responsabil, care va prinde mai mult contur în 2018, inclusiv Fundația pentru Joc Responsabil, o clarificare necesară pentru acordarea avizului asupra acțiunilor publicitare, pentru că există încă dezbateri și abordări diferite ale operatorilor, mai ales între specificul promovărilor operatorilor online și cei land-based.

 

2018 este anul în care intră în vigoare prevederile „revoluției fiscale” și în care ROMBET, prin seminariile pe care le va organiza, atât în București, cât și în țară, trebuie să răspundă la o serie de întrebări care apar mereu din partea organizatorilor de jocuri de noroc:

 

  1. Stabilirea tipului de impozit ce urmează să fie plătit, cu respectarea obligaţiilor declarative prevăzute de lege:
  1. Impozit pe venitul micro-întreprinderilor, în condiţiile în care la 31.12.2017 au realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a unui milion de euro, la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar, cu întrebarea dacă nu cumva, odată cu aprobarea OUG 79 din 2017, se va reveni la forma inițială a prevederii, conform căreia veniturile provenite din jocuri de noroc nu pot fi impozitate sub această formă;
  2. Impozit specific, pentru activităţile prevăzute de Legea 170 din 2016 în condiţiile în care nu se încadrează la impozitul pe venitul micro-întreprinderilor, care prevalează față de impozitul specific pentru celelalte activități adiacente jocurilor de noroc;
  1. Măsuri practice pentru punerea în aplicare a prevederilor privind trecerea contribuţiilor sociale obligatorii datorate în sarcina salariaților cu obligațiile ce revin angajatorilor. În acest sens angajatorul urmând să stabilească, să reţină, să declare şi să plătească obligaţiile datorate şi de salariaţi;

Nivelul contribuţiilor datorate şi a impozitului pe venit începând cu anul 2018:

Salariat: contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat – 25 %; contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate – 10%.

Angajator: contribuția asiguratorie pentru muncă datorată bugetului de stat – 2,25%.

Cota de impozitare: cota de impozit este de 10% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului.

Vorbind despre 2018 dl. Dan Ghiță, președintele ROMBET, spune că „este important să dăm semnalul care trebuie: avem o piață consolidată, stabilă, transparentă și reglementată. În plus, suntem predispuși la schimbare întrucât apetitul pentru creștere este încă extrem de pregnant. Avem o generație tânără de oameni de afaceri în industrie, iar acesta este un alt semn foarte bun, pentru că și-au construit reputația într-o epocă a schimbării, știu ce înseamnă și sunt pregătiți pentru ea. Mai mult, o vor și genera”.

 

Dl. Bogdan Coman, director executiv ROMBET, crede că 2018 va mai produce câteva schimbări: apar tot mai multe companii de suport pentru industria de jocuri de noroc care furnizează servicii mai ales în dezvoltarea de software specializat. “Dacă ne uităm la țările vecine – Bosnia, Serbia, Macedonia, Bulgaria – vedem că acesta este un trend tot mai accentuat. Companii de IT din industrie, originare în Balcani, devin tot mai importante în întreaga Europă. Acest fapt reprezintă o oportunitate extraordinară pentru România datorită și faptului că țara noastră este renumită pentru resursa umană în domeniul IT. Credem că acest trend va continua și se va accentua în acest an, nu doar pe baza accesării de resurse din regiune, dar și în urma creșterii interne semnalate de mulți dintre membri asociației noastre”.

 

Din punct de vedere organizațional ROMBET speră că 2018 va fi anul în care asociațiile din domeniu vor lucra cel mai bine împreună și își vor uni eforturile pentru mai multă unitate în strategii și acțiuni. Deja startul este dat din 2017: acum trebuie consolidat parteneriatul între asociații.

 

Editorial – O Mare Familie

de INSIDER

Anul ce abia a început poate fi unul de referință pentru industria noastră de jocuri de noroc. Spun asta bizuindu-mă pe analiza ultimilor ani. Simt că acest an poate reprezenta pentru noi unul foarte bun, cu toată “nebunia” politico-economică din jurul nostru. Piața noastră a ajuns la un nivel de maturitate suficient de mare pentru a sedimenta ceea ce a construit în ultimii ani. Nu trebuie decât să continue pe drumul său și să fie consecventă ideilor și valorilor pe care le-a promovat în ultima perioadă. Eu cred că industria noastră este în acest moment un model. Desigur, trebuie să rămânem atenți la ceea ce se petrece în jurul nostru, însă cred că avem capacitatea cu toții să continuăm să construim un drum sigur pentru noi. Mulți oameni depind de noi, iar asta nu poate decât să ne responsabilizeze și mai mult. Industria entertainmentului prin gaming reprezintă în acest moment în România un sprijin pentru economia românească, atât la nivel macro (statistic), cât și la nivel micro (uman). Plătim taxe și impozite, angajăm oameni, contribuim la circuitul economic prin consumul de bunuri și servicii, ne distrăm jucătorii/clienții, desfășurăm activități de tip CSR și mai ales, suntem responsabili! Vă felicităm pentru ceea ce ați realizat și ne bucurăm că suntem și noi parte la această mare familie.

 

La sfârșitul anului trecut revista noastră premia sălile de joc Las Vegas pentru cea mai dinamică dezvoltare în teritoriu în România în anul 2017. Acest lucru s-a datorat ritmului susținut de dezvoltare a companiei, a creșterii notorietății brandului și a faptului că această firmă a devenit în timp una reprezentativă pentru piața noastră de profil. Acum Las Vegas are un nou proprietar în persoana domnului T. Andranik, iar domnia sa a ales, firesc, Revista Casino Inside să se prezinte către industria jocurilor de noroc din România. Îi urăm bun venit și îl asigurăm de tot suportul și susținerea noastră. Aflați mai multe despre acest subiect la Cover Story!

 

The Jack & Play Again devine treptat un operator important, o companie care investește din ce în ce mai mult în sălile sale, în oameni, marketing și brand. Locația lor din Deva a fost inaugurată în toamna anului 2015 în incinta Shopping City Deva beneficiind nu doar de o locație excelentă, ci și de o echipă profesionistă care să ofere jucătorilor veniți aici un loc special dedicat distracției de cea mai bună calitate, plus campanii de marketing și promoții gândite în concordanță cu specificul de aici. În acest moment se află în desfășurare Campania “Mercedes C Class” la care extragerea finală va avea loc în data de 22 Februarie 2018! Pe lângă autoturismul de lux vor fi premii garantate de 78.000 lei. Această campanie s-a desfășurat pe aproximativ 5 luni, iar premiile totale au depășit 350.000 lei!

Danemar Trading va împlini în luna martie a acestui an 25 de ani de la înființare! Mi se pare un lucru extraordinar și îl felicităm pe Victor Marin și echipa sa de profesioniști pentru ceea ce au realizat în tot acest timp. Ne place că Danemar aduce o contribuție pozitivă în procesul de achiziție dintre producător și clientul final, având un rol dublu: Specialist și Furnizor. Ei sunt lideri pe piața sistemelor de plată cu numerar și cel mai mare Distribuitor și Centru Autorizat de Service pentru sisteme de plată din Europa de Est. Aflați mai multe despre realizările și succesul lor doar dacă citiți materialul ce l-am dedicat aniversării lor.

În încheierea acestui prim editorial din 2018 Echipa Casino Inside vă dorește un an excelent, așa cum suntem convinși că-l veți avea!

Teme pentru 2018

de  Cristian Radu, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații

După o lungă perioadă caracterizată de convulsii la nivel legislativ, putem afirma cu suficientă tărie că industria jocurilor de noroc a intrat anul acesta pe un făgaș de normalitate, stabil și cu relativ puține incertitudini. Opinia aproape unanimă a industriei este că România are astăzi un cadru legal bine închegat, funcțional și echitabil pentru toți actorii implicați.

Astfel cum am semnalat pe parcursul acestui an, există totuși o serie de aspecte pe care trebuie să le avem în vedere în viitorul apropiat și pe care le sintetizăm în cele ce urmează.

Regimul impozitării veniturilor jucătorilor din sectorul on-line

În ciuda existenței unor obligații fiscale general acceptate de jucători ca fiind mai mult decât rezonabile, practica a demonstrat că îndeplinirea obligațiilor declarative, atât la nivelul operatorilor cât și al jucătorilor, și de plată a impozitelor ridică numeroase probleme. Totodată, procesarea acestor informații de către autoritățile fiscale consumă resurse disproporționat de mari în raport cu relevanța bugetară a acestor impozite.

În acord cu majoritatea opiniilor din industrie, am susținut promovarea unui proiect legislativ de modificare a Codului fiscal prin care să se introducă reținerea la sursă a impozitului pe venit. În baza ultimelor evoluții ale procesului legislativ, se pare că acest deziderat devine realizabil într-un orizont apropiat de timp. Senatul României a votat la începutul lunii decembrie proiectul de lege de aprobare a celebrei O.U.G. 79/2017 cu un amendament care vizează introducerea reținerii la sursă a acestui impozit, ultimul cuvânt aparținând, desigur, Camerei Deputaților.

Se impune însă ca momentul intrării în vigoare a acestei modificări să fie analizat cu atenție de către legiuitor. O aplicare imediată va conduce cu siguranță la un nou impas, având în vedere că procesul de dezvoltare a unui soft care să permită reținerea la sursă a impozitului de către operatori durează între 3 și 6 luni, în funcție de complexitatea platformei. Totodată, aplicarea pe parcursul anului 2018 a unor regimuri diferite de impozitare va da bătăi serioase de cap tuturor părților implicate. Ca atare, cea mai rezonabilă soluție ar fi ca modificarea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

Publicitatea jocurilor de noroc

Publicitatea este un instrument esențial pentru promovarea industriei jocurilor de noroc, în special a sectorului online, reprezentând totodată o sursă importantă de venit pentru difuzori. Consiliul Național al Audiovizualului a limitat însă, în martie 2017, difuzarea reclamelor la jocurile de noroc (TV/radio) după ora 23:00, invocând rațiuni privind protecția minorilor. Fără a critica motivele invocate de CNA, apreciem că, în concordanță cu practicile din alte jurisdicții europene, această decizie ar putea fi revizuită pentru a permite difuzarea reclamelor în orice interval orar în condițiile stabilite de un organism de autoreglementare și în măsura în care acestea nu includ mesaje persuasive de tipul calls to action.

 

Aplicarea GDPR începând cu 25 mai 2018

După cum este binecunoscut, Noul Regulament privind protecția datelor personale a intrat în vigoare pe data de 24 mai 2016, însă aplicarea acestuia a fost suspendată pentru o perioadă de 2 ani pentru a permite procesatorilor de date cu caracter personal să își alinieze activitatea în acest domeniu la noile standarde. Modificările introduse sunt substanțiale și ambițioase, având implicații deosebite în special pentru industria de jocuri de noroc care oferă servicii B2C. Începând cu data de 25 mai 2018, noile reglementări privind protecția datelor vor avea aplicabilitate directă în toate statele membre SEE, iar sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea acestora impun o atenție sporită acestui subiect.

Implicațiile GDPR sunt complexe și pot varia semnificativ de la operator la operator, în funcție de datele colectate și monitorizate, arhitectura actuală a sistemelor de automatizare a procesării datelor cu caracter personal sau relațiile B2B cu alți furnizori de servicii specializate pentru piața jocurilor de noroc care acționează în calitate de procesatori de date pentru operator (valabil pentru cei care externalizează serviciile de risk management, player profiling sau transfer al unor baze de date privind activitatea jucătorului în cadrul unor platforme independente de platforma operatorului, precum în cazul implementărilor SaaS în care prestatorul de servicii oferă inclusiv hosting și găzduirea datelor procesate).

Având în vedere nivelul extrem de ridicat al posibilelor sancțiuni (acestea putând ajunge până la 20.000.000 Euro sau până la 4% din cifra de afaceri globală a grupului din care face parte operatorul, luându-se în calcul cea mai mare valoare), operatorii de jocuri de noroc vor trebui să depună toate eforturile necesare în vederea obținerii nivelului de conformare cu noile prevederi GDPR.

Implementarea AMLD4

Similar cu GDPR, operatorii vor trebui să aibă în vedere în viitorul apropiat regulile noi în materie de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului ce vor fi aduse prin actul normativ național de implementare a AMLD4. Cea mai importantă noutate va consta în extinderea sferei de aplicare a legislației din acest domeniu către toți furnizorii de jocuri de noroc. De aici vor decurge o serie de obligații pentru întreaga industrie dintre care cele mai semnificative privesc aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei și a celor de raportare a tranzacțiilor superioare sumei de 10.000 Euro și a celor suspecte.

Menționăm că nu există suficientă claritate cu privire la momentul adoptării actului național de implementare a AMLD4, în ciuda faptului că termenul de transpunere a fost depășit.

Necesitatea adaptării cadrului legislativ la progresul tehnologic

Industria de jocuri de noroc a ieșit întotdeauna în evidență prin receptivitatea foarte ridicată la inovațiile aduse de progresul tehnologic.

Menționam acum ceva vreme că se impune reglementarea specială a unei noi categorii, respectiv e-sports, un sector cu o popularitate în creștere în multe jurisdicții europene cu o legislație avansată în domeniul jocurilor de noroc.

Recent există la nivel internațional o mare disponibilitate din partea legiuitorilor de a accepta criptomonedele ca instrumente de plată în raporturile dintre operatori și jucători, precum și de a permite autorizarea unor platforme de jocuri de noroc care funcționează exclusiv pe bază de criptomonede (așa-numitul curent blockchain gambling). Considerăm că este o oportunitate pentru legiuitorul român să analizeze reglementarea unui regim al criptomonedelor pentru a se situa în avangarda țărilor care au înțeles importanța acestora în relațiile comerciale.

În(că) stadiu de proiect – de data aceasta AMLD

de Cosmina Simion și Andrei Cosma– NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Vă promiteam în articolul anterior că urmează să vă povestim despre posibilele implicații pentru industria de jocuri de noroc determinate de implementarea celei de-a patra Directive Europene în domeniul combaterii spălării banilor (AMLD).

Se pare însă că am fost puțin prea optimiști și în rândurile următoare nu avem ocazia de a analiza lucrurile în concret pentru un motiv cât se poate de franc: AMLD nu a fost nici până la data redactării prezentului transpusă în legislația națională, iar actul normativ relevant se află în continuare în stadiul de proiect.

De la început, precizăm că în cele ce urmează nu ne propunem să detaliem conținutul obligațiilor și dispozițiilor prevăzute în Proiectul de lege, ci mai degrabă să semnalăm un status quo. Nu putem însă să ignorăm faptul că noul cadru legislativ privind combaterea spălării banilor și finanțării actelor de terorism va impune standarde considerabil mai ridicate pentru a preveni aceste fenomene.

În ceea ce privește sectorul de jocuri de noroc, o primă modificare importantă constă în extinderea categoriilor de entități raportoare. Astfel, dacă sub incidența actualei legi (Legea nr. 656/2002) intră în mod explicit doar cazinourile, noua legislație extinde sfera de aplicare la genul comun, respectiv la categoria generică a tuturor ”furnizorilor de servicii de jocuri de noroc”. În plus, Proiectul de lege specifică expres că normele se aplică atât operatorilor de jocuri de noroc tradiționale, cât și operatorilor de jocuri de noroc la distanta.

Totodată, nu putem să nu remarcăm modificările referitoare la măsurile de cunoaștere a clientelei sau păstrarea documentelor. Sub imperiul viitoarei reglementări, operatorii de jocuri de noroc vor fi nevoiți să deruleze procesul de identificare și cunoaștere a jucătorilor raportându-se la o multitudine de criterii și factori de risc, fiind de asemenea obligați să păstreze documentele și informațiile obținute în acest sens atât în format hârtie, cât și în format electronic, într-o formă admisă în procedurile judiciare. Fără a diseca interpretările ce se pot naște în legătură cu aceste obligații, putem încă de pe acum să anticipăm că impactul resimțit de operatori va fi unul semnificativ.

Dincolo de data la care Proiectul de lege va ”vedea lumina Monitorului Oficial” (reamintim că termenul limită pentru transpunerea Directivei în legislația națională a fost 26 iunie 2017),  câteva aspecte de fond sunt deja neclare. Mai exact, coroborând dispozițiile din legislația de jocuri de noroc cu cele din Proiectul de lege nu se poate stabili în mod cert dacă noile reglementări naționale în domeniul AML se vor aplica și organizatorilor de jocuri de noroc la distanță nerezidenți care însă activează în România și oferă servicii jucătorilor locali în baza licenței și autorizației acordate de ONJN sau dacă aceștia se vor supune legislației AML din statul în care sunt stabiliți. Această problemă nu este una pur teoretică, ci, din contră, lecturând lista publicată de ONJN pe pagina oficială de internet, observăm că majoritatea covârșitoare a operatorilor licențiați este formată din entități nerezidente.

În dorința de a clarifica această inconsecvență, am solicitat punctul de vedere oficial al autorității de reglementare, respectiv Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Pozițiile exprimate atât în cadrul unor conferințe, cât și prin răspunsuri scrise au fost însă neclare, ONPCSB specificând chiar că soluția ar trebui oferită de ONJN, în calitate de autoritate ce a acordat licențele operatorilor nerezidenți. Desigur, competențele ONJN nu se pot extinde pe o problematică referitoare la legislația AML a cărei respectare și interpretare se află în sarcina altei autorități, aspect de altfel confirmat de către ONJN.

Se pare însă că ulterior ONPCSB a identificat un răspuns la întrebarea noastră prin vocea doamnei Steluța Oncică, care, în cadrul ultimei ediții a ReUniunii Profesioniștilor din Gambling organizată la data de 7 decembrie 2017 a specificat clar și concis că operatorii de jocuri de noroc la distanță nerezidenți ce beneficiază de licență și autorizație de la ONJN nu se supun obligațiilor de raportare ce vor fi impuse de noua legislație națională în domeniul AML, ci vor raporta informațiile și tranzacțiile necesare către autoritatea de profil din statul de reședință.

Sperăm că acesta reprezintă punctul de vedere al ONPCSB și nu vom ajunge ca la momentul implementării legii, odată adoptată, operatorii nerezidenți, dar licențiați în România să afle că au în continuare obligații de raportare și către Statul Român sau, mai grav, să fie sancționați pentru nerespectarea acestora.

Rămâne însă incertă situația acestor operatori în baza actualei Legi nr. 656/2002 (ce a implementat directiva a treia în domeniul combaterii spălării banilor). În acest caz, opinia ONPCSB pare din nou că a variat în timp. Inițial, operatorilor nerezidenți, dar licențiați în România le-au fost imputate obligațiile de raportare stabilite de Legea nr. 656/2002, însă ulterior opinia autorității s-a schimbat, dânșii opinând că legislația română nu li se aplică în acest domeniu.

Succesiunea interpretărilor oficiale sau nu, exprimate în scris sau public în cadrul conferințelor, este dificil de urmărit chiar și pentru noi. Riscurile din perspectiva reglementării nu există pentru operatori în acest caz, dat fiind că aceștia au ales să supra-raporteze, deși (cel puțin aparent) nu era necesar…sau era?

Procesul de implementare (din nou) pare să fie departe de final, iar Proiectul de lege poate suferi în continuare modificări. Potrivit unor estimări din partea reprezentanților ONPCSB, Proiectul de lege va intra în vigoare în Februarie 2018, însă regulamentul de aplicare se lasă așteptat cel puțin până la finalul anului viitor.

Faceți jocurile!3

LA MULȚI ANI!

de Insider

Cu această ediție jubiliară 80 vă semnalăm și împlinirea a 8 de ani de existență a revistei noastre.

Au fost ani frumoși, de muncă în folosul industriei de gambling și al oamenilor ei. Am făcut tot ce ne-a stat în putință pentru ca toate energiile noastre să fie canalizate către binele comunității de gambling din România. Avem în gând doar intenții bune pentru piața noastră de jocuri de noroc, pentru dezvoltarea ei și pentru schimbarea mentalității sale dintr-un domeniu închis, puțin comunicativ (așa cum era cândva), într-unul transparent, activ și interesat de soarta sa.

Am trecut de la fatalitate (țin minte când erau discuțiile privind mărirea taxelor și modificările legislative de anii trecuți) la acțiune, la informare, la implicare. Este clar, mai sunt multe de făcut, și le vom face. Avem proiectele noastre pentru industrie și când totul va fi gata vă vom informa pentru a vă implica; totul îl facem pentru voi.

 

Cât privește ediția de față punctez materialul de Cover Story în care compania Imperial Slots reprezentată de dl Bogdan Crețu ne oferă foarte multe detalii despre acest brand marcant și care are o pondere însemnată pe piața jocurilor de noroc din România, deținând peste 3000 de sloturi, desfășurând o activitate în acest domeniu din anul 2004, având sediul în Moldova în municipiul Fălticeni, județul Suceava.

Această firmă este una cu capital integral românesc și este condusă de o echipă tânără de management, care reprezintă forța motrice a companiei. În cadrul firmei activează mai multe societăți comerciale, care au o extindere națională şi desfăşoară activități cu 72 de săli de jocuri aflate în București și în județele Suceava, Bacău, Vaslui, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Constanța, Hunedoara, Timiș, Alba, Iași, Neamț și Caraș-Severin. Pe lângă acestea compania mai desfășoară activități în mai multe zeci de puncte de lucru de interes secundar.

Toate aceste lucruri ne-au determinat și pe noi ca în acest an la evenimentul de Gală – Sărbătoarea Gamingului din România (4) din 7 Decembrie – să le acordăm premiul pentru Cel Mai Bun Operator de Săli de Jocuri din afara Bucureștiului, iar domnului Bogdan Creţu, general manager al companiei, premiul pentru Excelență în Industria Jocurilor de Noroc.

În rest, în CI 80 numai materiale de calitate și foarte interesante, așa cum v-am obișnuit. Vă invităm să le parcurgeți pe toate pentru că sunt de interes.

 

Mă folosesc de ocazie ca să vă transmit din partea Echipei Casino Inside:

„Cele Mai Calde Urări de Sărbători și Un An Nou Fericit cu Multe Împliniri!”

 

Să ne revedem la anul sănătoși și cu forțe proaspete!

ReUNIUNEA PROFESIONIȘTILOR DIN GAMBLING 6 -Un alt standard în materie de evenimente de business-

Cineva, în care avem mare încredere, ne-a spus la finalul evenimentelor noastre de pe 7 Decembrie: “să vedem la anul ce mai faceți…, pentru că ați ridicat standardul foarte sus”. Ne-am gândit deja și vom începe să pregătim un eveniment pentru primăvara anului viitor. Cu siguranță vă vom cere și vouă părerea despre ceea ce vă doriți să dezbatem în cadrul evenimentelor noastre din 2018.

Anul acesta ReUniunea Profesioniștilor din Gambling 6 și-a atins obiectivele. Am avut peste 120 de invitați în auditoriu, 19 speakeri care au acoperit subiecte pentru 10 paneluri, am avut nenumărate prezentări, analize, statistici, întrebări, răspunsuri, dezbateri, controverse și o mulțime de oameni mulțumiți cu ceea ce au plecat de la RPG, ediția a 6-a.

Tema propusă în acest an a fost Responsabilitate și Profit în Industria Jocurilor de Noroc. Ne-am gândit la asta pentru că ni se pare normal să punem cele două noțiuni într-o balanță cât mai echilibrată. Trebuie să ne gândim afacerile pe termen lung și să ținem cont că rolul nostru este să distrăm oamenii prin joc și entertainment de calitate. Profitul durabil se face în timp, odată cu protecția jucătorilor care vin în locațiile noastre de joc.

Suntem convinși că acesta este trendul corect și am observat că marea majoritate a operatorilor de jocuri de noroc au înțeles asta și și-au adaptat politicile și strategiile de business în consecință.

Aș dori să vă facem o trecere în revistă, punctând momentele mai importante, a ceea ce s-a întâmplat pe 7 Decembrie în Sala Paris a Hotelului Novotel din București la ReUniunea Profesioniștilor din Gambling 6.

-PRIMA PARTE-

Prima parte a evenimentului a avut loc în intervalul 10:00 – 13:00 și a început cu prezentarea Președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) Dan Iliovici care a trecut în revistă succint reușitele mandatului său de până acum și proiectele de viitor. L-a urmat domnul Vicepreședinte Valentin Korman care a dorit să facă o scurtă analiză a Departamentului de Control din ONJN, direcție a instituției pe care o are sub conducere.

Panelul acesta a fost completat cu discursul doamnei ex-președinte ONJN, Odeta Nestor, care a dorit să facă o prezentare rezumativă a mandatului domniei sale în fruntea oficiului.

Panelul dedicat legislației le-a avut în prim-plan pe doamnele avocat Ana-Maria Baciu și Cosmina Simion coordonatoarele departamentului de Practică în Jocuri de Noroc a casei de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP). Au făcut o prezentare deosebită sub forma unui studiu de caz a jocurilor Social games / Skill games în Europa și care ar putea fi viitorul acestui domeniu reprezentat mai ales de Daily Fantasy Sports în cadrul domeniului jocurilor de noroc. Dezbaterile la care au mai participat cu opinii Dan Iliovici, Viorela Rădoi și Odeta Nestor s-au axat mai cu seamă pe interesul unor companii din acest domeniu de licențiere în România, și căutarea cadrului legislativ potrivit unde aceste tipuri de jocuri ar putea fi încadrate în actuala legislație. De asemenea, s-a mai discutat depre linia fină dintre jocurile de noroc clasice și aceste tipuri noi de jocuri, existând încă controversa (cel puțin din punct de vedere legislativ) dacă DFS ar trebui considerate skill games sau gambling.

Partenerul nostru Principal, NOVOMATIC, prin doamna Laura Boșneag – sales manager, a realizat o prezentare interesantă cu tema Responsabilitate și Profit în Industria Jocurilor de Noroc. Această expunere axându-se cu precădere pe necesitatea combaterii pieței negre de echipamente de joc contrafăcute expunând lucrurile din perspectiva jucătorului, perspectiva operatorului, risc vs. profit și responsabilitatea producătorului. Ni s-a părut o prezentare excelentă care a subliniat ideea de legalitate și originalitate în piața jocurilor de noroc din țara noastră în condițiile în care surse neoficiale susțin că pe piața românească există aproximativ 25.000 de echipamente de joc contrafăcute.

 

Jocul Responsabil prin prisma Operatorului de Jocuri de Noroc a fost un panel unde dr. psiholog Cristian Andrei (Consultantul Programului Joc Responsabil) ne-a surprins prin apariția la eveniment cu Robert, un tânăr de 21 de ani, care a expus sălii printr-un exercițiu de întrebare și răspuns cum vede el lucrurile din perspectiva lui de jucător, iar prin acest mod dr. Cristian Andrei a dorit să ofere o punte de comunicare foarte interesantă între jucători și organizatorii de joc aflați în sală. A fot interesant, a fost, mai ales, util și totodată cred că această inițiativă ne-a permis să vedem mai bine cum ne văd oamenii din afara industriei, iar noi să înțelegem mai bine perspectiva jucătorilor și mai ales acelora care nu reușesc întotdeauna să vadă gamblingul ca pe o formă de distracție, ci mai mult ca pe una de a-și suplimenta veniturile.

 

Prima sesiune a RPG 6 s-a încheiat cu dezvăluirea din 3 perspective a impactului Noului Regulament General Privind Protecția Datelor Personale în Industria de Gambling din România. Speakeri au fost: Adreea Ilie (consilier Birou Juridic și Comunicare la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) și Valentina Drăguț (consilier Serviciu Înregistrare Operatori la ANSPDCP), Dana Matache (avocat specializat în legislația prelucrării datelor cu caracter personal) și Iulian Matache (consultant Privacy & Data Protection).

Toate prezentările au fost bine primite de public și au fost în premieră realizate pentru industria noastră aici, la RPG 6.

Ne-am bucurat că am avut toate perspectivele posibile: Autoritatea de reglementare și control din domeniu – ANSPDCP, aplicabilitate legislativă și explicare termeni uzuali și zona tehnică de implementare efectivă. Vă asigurăm că suntem la început cu acest subiect și că-l vom dezvolta în cadrul evenimentelor viitoare.

 

Între orele 13:00 și 14:00 s-a servit prânzul în cadrul restaurantului Hotelului Novotel.

 

-A DOUA PARTE-

 

Partea a doua a evenimentului a avut loc între orele 14:00 și 17:00.

Sesiunea de după-amiază a debutat cu panelul Jocurile de Noroc și Transpunerea Directivei UE 2015/849 în legislația națională. Speaker a fost doamna Steluța Oncică, Director la Direcția de Cooperare Interinstituțională și Relații Internaționale în cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (O.N.P.C.S.B.)).

Și aici am avut parte de discuții aprinse la care au mai participat cu opiniile lor Doru Gheorghiu, director executiv Romanian Bookmakers și Ana-Maria Baciu, avocat partener NNDKP. Din dezbatere am înțeles că pragurile și exceptările de la lege pentru anumite categorii de joc din industrie încă se mai discută și că din momentul apariției legii va exista aproximativ 1 an de zile de tranziție în aplicarea ei.

Panelul dedicat Resurselor Umane în Industria Jocurilor de Noroc din România a fost susținut de cel mai vechi si reputat head-hunter și expert în recrutare, George Butunoiu (fondator George Butunoiu Executive Search Consultants) care a făcut o prezentare originală arătând directa cauzalitate dintre  nivelul de încredere generalizată în Europa realizat o dată la 5 ani în cadrul în țărilor europene de către

www.europeansocialsurvey.org și problema resurselor umane. De asemenea, dl. Butunoiu a răspuns și întrebărilor venite din public. Am primit promisiunea publică de la domnia sa că va onora o nouă invitație din partea noastră de a dezbate mai pe larg această chestiune.

Acest panel s-a încheiat cu prezentarea realizată de site-ul de locuri de muncă Jobzz.ro, prin Lăcrămioara Stan.

Următorul panel, cel privind Regulile internaţionale şi problemele legate de taxare şi audit în industria jocurilor de noroc a fost susținut de domnul Dan Schwartz o somitate în domeniul fiscal & contabil din țara noastră și s-a axat pe câteva considerații practice asupra recunoașterii veniturilor, în conformitate cu US GAAP – normele profesionale contabile din Statele Unite. A fost o prezentare captivantă pentru specialiștii domeniului și a fost apreciată de auditoriu.

Panelul dedicat insolvenței a fost asigurat cu date legislative și informație aplicată de către Andra Șurariu (Senior Lawyer în cadrul firmei Biriș-Goran) care ne-a expus o prezentare cu tema Insolvența și societățile organizatoare de jocuri de noroc. Funcționarea post-insolvență. Riscuri.

Ultimul panel al zilei a fost cel dedicat zonei de imobiliare și ne-a oferit ocazia să aflăm mai multe despre Cum afectează actuala evoluție a pieței imobiliare din România industria jocurilor de noroc. Speaker a fost Costina Petrescu (director executiv al portalului imobiliar Titirez.ro). Cu această ocazie am aflat multe informații la zi despre nivelul mediu al chiriilor spațiilor comerciale defalcat pe zone ale țării sau pe cartierele Bucureștiului, dar și posibilitățile de închiriere pe street în acest moment, care sunt locațiile ideale pentru jocurile de noroc, perspective și tendințe în acest domeniu related cu gamblingul.

Acest eveniment a fost unul complet, uriaș prin diversitatea domeniilor abordate, prin numărul de speakeri și topicuri raportat la o singură zi de eveniment. Mulțumim echipei Casino Inside, Partenerilor, Speakerilor și tuturor acelora care au fost prezenți în auditoriu și care au apreciat efortul major în realizarea acestui maraton organizatoric.

 

MULȚUMIM PARTENERILOR NOȘTRI:

Partener Principal

ADMIRAL – NOVOMATIC

Parteneri

GAME WORLD, BAUMBET.RO, BAUM GAMES

Partener Exclusiv Zona Patronală:

ROMANIAN BOOKMAKERS – PATRONATUL ORGANIZATORILOR DE PARIURI DIN ROMÂNIA

COLABORATOR JURIDIC:

NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

 

 

SĂRBĂTOAREA GAMINGULUI DIN ROMÂNIA 4 – Un spectacol reușit –

Continuând seria succeselor evenimentului Sărbătoarea Gamingului din România, Revista Casino Inside a oferit și în acest an un eveniment de gală de sfârșit de an reușit, unul pe care-l merită toți actorii importanți ai industriei de jocuri de noroc din România. Invitații prezenți au socializat și s-au bucurat de evenimentul de final de an devenit tradițional pentru domeniul nostru.

Anul acesta am păstrat aceeași linie în abordarea distracției de cea mai bună calitate. Astfel că echipa de la Wilmark Dance Academy a pregătit un show frumos care a distrat audiența. Muzica de saxofon cântată live a răsunat în foaierul sălii Paris ca “aperitiv” pentru ceea ce a urmat. Apoi, Ana Cebotariu a dat startul bunei dispoziții interpretând cover-uri internaționale. Apoi rând pe rând, intercalându-se cu momentele de acordare a premiilor, au urmat perioade de spectacol încântător de Charleston, Cabaret, Burlesque și Masquerade.

Finalul ne-a găsit pe toți cântând și dansând pe scenă prinși în ritmul muzicii și al dansului.

Premiile Casino Inside încununează eforturile și reușitele tuturor acelora care iubesc această industrie și o prețuiesc ca atare. Să nu uităm că reprezentăm peste 40,000 de oameni ce lucrează în acest sector, iar multe sute de milioane de euro plătite de noi prin taxe și impozite sprijină economia românească. Toată lumea trebuie să afle ce facem, iar noi trebuie să fim mândrii de noi și de succesele noastre.

IATĂ CATEGORIILE ȘI PREMIANȚII DIN ACEST AN:

1. Cel mai bun cazinou live în anul 2017

Grand Casino

2. Cel mai bun operator de săli de jocuri în anul 2017

Game World

3. Cel mai bun operator de săli de jocuri din afara Bucureștiului în anul 2017

Imperial Slots

4. Cea mai bună sală de joc a anului 2017

Game World București Mall Vitan

5. Cea mai bună sală de joc din afara Bucureștiului în anul 2017

The Jack & Play Again Shopping City Ploiești

6. Cea mai bună sală de jocuri deschisă în anul 2017

Game World Constanţa

7. Operatorul de săli de joc cu cea mai rapidă dezvoltare în teritoriu în anul 2017

Las Vegas Caffe

8. Cel mai bun operator de pariuri tradiţionale (offline) în anul 2017

Superbet

9. Cel mai bun operator de jocuri de noroc online în anul 2017

Sportingbet

10. Cea mai de succes lansare a unei platforme de gambling online în anul 2017

Baumbet.ro

11. Cel mai bun producător român de aparate de joc în anul 2017

Baum

12. Cel mai bun producător internaţional de aparate de joc în anul 2017

Novomatic

13. Cel mai apreciat slot machine de pe piaţă în anul 2017

P-27/ 27-Slim (EGT)

14. Cel mai bun importator de echipamente de joc în anul 2017

Merkur Gaming

15. Cel mai bun producător de aparate de joc de noroc cu risc limitat (AWP) în anul 2017

Kajot 

16. Cel mai bun producător român de aparate de joc de noroc cu risc limitat (AWP) în anul 2017

Baum

17. Cea mai bună soluţie software pentru industria de gaming și de pariuri în anul 2017

Vector Logic Soft

18. Cel mai bun furnizor de accesorii și echipamente de joc conexe în anul 2017

Patir

19. Campania de marketing a anului 2017

Campania “ADMIRAL te Electrizează”

20. Cel mai puternic Jackpot din România

Megajackpot / Stanleybet

21.Premiul pentru responsabilitate socială și promovarea jocului responsabil în anul 2017

Asociaţia Joc Responsabil

22.Premiu pentru Corporate Social Responsibility în anul 2017

Max Bet

23. Premiul pentru Organizația Profesională cu cea mai eficientă reprezentare din industria jocurilor de noroc din România în anul 2017

Romanian Bookmakers

24. Cea mai bună casă de avocatură care activează în domeniul jocurilor de noroc în anul 2017

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen

25. Premiul Special “Casino Inside” în anul 2017

Casino Technology

26. Vizionarul Anului 2017 în Gambling

Dan Ghiță

27. Premiul pentru excelență în industria jocurilor de noroc în anul 2017

Bogdan Crețu

28. Personalitatea Anului 2017 în Gambling

Doru Gheorghiu

29. Marele Premiu Casino Inside

Echipa Novomatic

 

 

Mulțumim Partenerilor noștri:

PARTENER PRINCIPAL

ADMIRAL – NOVOMATIC

PARTENERI

GAME WORLD, BAUM GAMES, BAUMBET.RO

PARTENER EXCLUSIV ZONA PATRONALĂ

ROMANIAN BOOKMAKERS – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România

 

COLABORATOR JURIDIC AL EVENIMENTELOR CASINO INSIDE

NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN (NNDKP)