Bufetele din Las Vegas dispar pentru că jocurile de noroc nu mai acoperă costurile acestora

MGM Resorts intenționează să închidă cele trei bufete rămase din Las Vegas până în al doilea trimestru al anului 2027. Se preconizează că bufetele de la Excalibur și Bellagio vor fi primele care își vor închide porțile, iar Wicked Spoon de la Cosmopolitan va fi ultimul care va urma acest exemplu.

Las Vegas

Această știre vine în urma anunțului oficial al MGM conform căruia MGM Grand Buffet își va închide porțile pe 31 mai, după 32 de ani de activitate neîntreruptă. Bufetul MGM Grand s-a deschis odată cu complexul turistic, în 1993, fiind denumit inițial „Oz Buffet”, în concordanță cu tema „Vrăjitorul din Oz” a complexului. Odată cu închiderea acestuia, pe Strip mai rămân șapte bufete tradiționale. Dacă informațiile publicate de Vital Vegas se confirmă, acest număr va scădea la patru până la jumătatea anului 2027.

Această tendință s-a conturat de-a lungul a zeci de ani și oferă mai multe informații despre modul în care s-a schimbat economia cazinourilor decât aproape orice alt indicator de la nivelul Stripului.

Cel mai util element de context provine din repartizarea istorică a veniturilor, pe care aproape toți jurnaliștii care au abordat acest subiect au menționat-o. În anii ’70 și ’80, aproximativ 75% din veniturile unui cazinou tipic de pe Strip proveneau din jocurile de noroc. Celelalte 25% veneau din cazare, mâncare, divertisment și toate celelalte. La începutul anilor 2000, acest raport se inversase. Sectorul restaurantelor, al divertismentului, al hotelurilor și de retail genera 75% din venituri, iar jocurile de noroc generau restul de 25%.

Acestea sunt calculele care au decis în tăcere soarta legendarului bufet din Las Vegas. Întrucât jocurile de noroc finanțau restul complexului, un restaurant de tip „all-you-can-eat” neprofitabil era o strategie logică de atragere a clienților. Bufetul ținea oaspeții pe loc. A atras traficul mesei de seară care, în alte condiții, s-ar fi îndreptat către un concurent. Pierderea era recuperată mai târziu în aceeași seara din încasările de la aparate și de la mese.

După ce raportul acesta s-a inversat, bufetul a devenit un chiriaș al locației, la fel ca toate celelalte. Caesars Entertainment a dezvăluit public că bufetele sale înregistrau pierderi de aproximativ 3 milioane de dolari pe an înainte de pandemie.

Ar fi ușor să atribuim această scădere germofobiei și prudenței din sectorul alimentar din perioada pandemiei de COVID, dar nu este decât o parte a imaginii. Bufetele din întreaga industrie a restaurantelor se confruntă cu dificultăți încă din 2020. În majoritatea categoriilor, ecranele de protecție, porțiile individuale și liniile de servire cu personal au înlocuit autoservirea. Bufetele din cazinouri care au supraviețuit pandemiei au reușit acest lucru în mare parte prin reinventarea lor ca spații de luat masa de lux, cu personal de servire, în locul restaurantelor de tip „mănânci cât poți” pe care le reprezentau odinioară.

Cu toate acestea, operatorii înșiși au afirmat clar că factorii economici subiacenți erau deja vizibili. Vital Vegas a descris pandemia ca pe un paravan care „a oferit cazinourilor un pretext pentru a da startul” unei operațiuni care se afla de ani buni pe listă.

Pandemia a grăbit o decizie pe care industria o luase deja. Bufetul urma să dispară, iar COVID-ul nu a făcut decât să accelereze procesul.

Întrebarea cu adevărat revelatoare este cu ce urma să fie ocupat spațiul respectiv. MGM Resorts nu a anunțat încă ce se va întâmpla cu cei 1.400 de metri pătrați de la MGM Grand. De-a lungul Stripului, tendința reală a fost o combinație între două lucruri: concepte alimentare de înlocuire cu marjă mare de profit și spațiu suplimentar dedicat jocurilor de noroc.

Cealaltă jumătate a ecuației este cazinoul în sine. Operatorii de pe Strip au petrecut ultimii cincisprezece ani stabilind prețul fiecărei facilități în funcție de venitul său marginal. Taxele de resort sunt o sursă de profit și trebuie să fie așa. Parcarea a devenit una în 2016 și a rămas una, în ciuda unor scăderi intermitente. Serviciul de băuturi la cazinou a devenit mai lent și mai zgârcit. Bufetul a fost una dintre ultimele moșteniri ale vechiului model, în care calculele justificau cheltuirea de bani pentru a menține oaspeții în incintă, deoarece jocurile de noroc ar fi compensat cu mult diferența. Din păcate pentru unii oaspeți, acea matematică pur și simplu nu mai funcționează.

Toate acestea au o consecință reală pentru turistul cu buget redus. Prețurile de pe Strip erau stabilite pentru un client care ar fi pierdut bani la mese și la sloturi. Tot restul era structurat pentru a menține acel client fericit suficient de mult timp încât să continue să joace. Bufetul era poate cel mai semnificativ simbol al acelui aranjament. La fel erau băuturile ieftine, programele de compensații care funcționau pentru jucătorii moderați și parcarea care era gratis.

Această structură a dispărut aproape complet. Închiderea bufetelor de către MGM nu este cauza acestei schimbări. Este cea mai recentă confirmare vizibilă a unei schimbări care se desfășoară de douăzeci și cinci de ani. Bufetul era o relicvă dintr-o epocă în care cazinoul plătea literalmente pentru tot. Această epocă s-a încheiat cu mult timp în urmă, însă legendarului bufet din Vegas i-a luat puțin mai mult timp pentru a observa acest lucru.

Sursa: gamingamerica.com