Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: „În cazul existenţei unui motiv de interes public major aşa cum este protecţia consumatorului, se poate accepta derogarea de la aplicarea şi respectarea regulilor de concurenţă”

sâmbătă, 6 septembrie 2014

La invitația Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc – Rombet, președintele Consiliului Concurenței – domnul Bogdan Chirițoiu, ne prezintă în acest interviu starea de fapt în industria noastră de jocuri de noroc, prin prisma problemelor de concurență ce există în acest moment pe piață. Vă invităm să parcurgeți acest material foarte interesant pentru a afla cât mai multe noutăți despre provocările și reușitele acestei instituții atât pe plan general, cât și în spețe legate de gambling.

Domnule Președinte Bogdan Chirițoiu, care au fost cele mai mari provocări la care a trebuit să faceți față de când sunteți președintele Consiliului Concurenței?

Firesc, vine și întrebarea: care au fost cele mai mari reușite ale instituției pe care o conduceți, de până în acest moment?

La început de mandat mi-am propus să continuăm politica de consolidare a credibilităţii instituţiei. Am preluat mandatul în 2009, an în care se simțeau efectele crizei economico-financiare. În acest context, protejarea efectivă a cadrului concurenţial, în vederea scăderii preţurilor finale, a constituit obiectivul major. Ne-am concentrat în două direcţii: pe de-o parte legislaţie şi organizare internă, iar pe de altă parte, îndeplinirea misiunii instituţiei. În ceea ce priveşte activitatea, pot spune că instituţia a devenit mai dinamică, mai flexibilă, mai orientată spre atingerea de rezultate. Una din principalele noastre realizări o reprezintă eliminarea sau, după caz, reducerea comisionului de rambursare anticipată la toate creditele destinate persoanelor fizice. Un aspect foarte important este faptul că am reuşi să introducem „filtrul de concurenţă” în nota de fundamentare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului (ordonanţe de urgenţă şi hotărâri). Acest mecanism permite identificarea rapidă a reglementărilor susceptibile să aducă atingere concurenţei pe piaţă, precum şi o mai bună înţelegere a obiectivelor politicii de concurenţă. Din punct de vedere legislativ şi organizatoric, evenimentul major îl constituie modificarea legislaţiei în domeniul concurenţei.

Vă rog să ne spuneți dacă de-a lungul mandatului dumneavoastră au fost semnalate probleme de concurență în ceea ce privește industria de jocuri de noroc din țara noastră și care au fost rezoluțiile emise de Consiliul Concurenței pe aceste spețe?

Acest domeniu este în atenţia noastră încă din 2005, când ne-au fost semnalate anumite probleme. În acea perioadă au fost făcute primele analize ale acestei pieţe şi au fost iniţiate demersuri pentru modificarea legislaţiei. În 2006, Consiliul Concurenţei a constatat că Loteria Română a beneficiat ajutorul de stat ilegal şi a dispus recuperarea acestuia. La sfârşitul anului trecut, Consiliul Concurenţei a sancţionat Loteria Română şi partenerii săi din contractul vizând Videoloteria pentru încălcarea Legii concurenţei şi a Tratatului de Funcţionare a UE.

În acest moment se poate spune că în România există o piață de jocuri de noroc matură, funcțională, competitivă, din punct de vedere concurențial?

Există pieţe în domeniu unde lucrurile sunt ceva mai clare – cum este piaţa pariurilor sportive, piaţă pe care nu au fost semnalate probleme mari şi unde concurenţa se manifestă în condiţii cât de cât normale. Odată cu „intrarea” pariurilor online vom vedea în ce măsură o parte dintre consumatori vor migra către această zonă. În prezent, la nivel european, încă se mai discută despre existenţa sau nu a unei substituibilităţi între pariurile din agenţie (land based) şi cele online.

În general, nemulţumirile se referă la nivelele diferite de taxare, dar atâta vreme cât vorbim despre pieţe diferite, nu ridică probleme.

După cum știți industria noastră “arde” din cauza proiectului de lege numărul 176/2014, inițiativă legislativă care după părerea mai multor specialiști poate distruge mediul concurențial existent în industria de jocuri din țara noastră, având un singur beneficiar – Loteria Română. Ați primit până în acest moment o solicitare de a vă expune punctul de vedere cu privire la această lege? Considerați că această inițiativă legislativă respectă legile în vigoare din țara noastră privind concurența? 

Lăsând la o parte faptul că, de data aceasta, legiuitorul asimilează jocurile organizate de Loterie jocurilor slot-machine şi nu videoloteriei, vorbim despre un domeniu în care statul deţine monopol. Statul este cel care acordă accesul pe piaţă prin acordarea dreptului de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc. De asemenea, nu poate fi omis faptul că, în cazul existenţei unui motiv de interes public major aşa cum este protecţia consumatorului, se poate accepta derogarea de la aplicarea şi respectarea regulilor de concurenţă.

În ianuarie, anul acesta, Consiliul Concurenței a sancționat Loteria Română pentru că împreună cu Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services, Intracom SA Holdings şi Lotrom SA au realizat o înţelegere  privind implementarea programului video-loterie în România, prin stabilirea unei obligaţii de neconcurenţă în cadrul Contractului de credit –furnizor. În acest moment mai există anchete în desfășurare la Loterie? Ne putem aștepta din partea Loteriei la noi încălcări ale legilor Statului privind concurența?

În prezent, nu există nicio investigaţie în care Loteria Română să fie parte implicată. Există în derulare o investigaţie, dar ea nu se refera la activitatea Loteriei, ci la cadrul de reglementare. Încadrarea Videoloteriei în categoria loto şi nu slot-machine a fost făcută prin norme de aplicare a legii, aprobate prin hotărâre de guvern, şi atrage după sine aplicarea unor condiţii discriminatorii în piaţă.

De ce a venit această amendă atât de târziu la Loterie, având în vedere faptul că înțelegerea între companiile mai sus menționate a durat 10 ani (perioada de desfășurare a contractului a fost 2003-2013)?

CC acţionează fie în urma sesizărilor unor probleme de concurenţă venite din piaţă, fie din oficiu atunci când în urma unor analize preliminare constată că există suficient temei de fapt şi de drept pentru declanşarea unei investigaţii. În cazul de faţă este surprinzător faptul că nu au existat semnalări din piaţă cu privire la aspectele care au făcut obiectul acestei investigaţii. Aşa cum probabil cunoaşteţi, contractul în discuţie a fost secretizat o perioadă destul de lungă. Înainte de declanşarea investigaţiei, a fost efectuată o analiză preliminară a acestuia, încercându-se, în principal, clarificarea statutului videoloteriei raportat atât la piaţă, cât şi la reglementările în vigoare.

Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – Rombet, a venit cu un suflu nou în ce privește relația și dialogul cu autoritățile statului. Vă rog să ne spuneți cât de importantă considerați a fi relația de comunicare între instituțiile statului și actorii de pe piața de gaming pentru ca inițiative de genul legii 176/2014 să reprezinte proiecte cu adevărat viabile și sustenabile pentru mediul de afaceri din cadrul industriei noastre? Nu credeți că înainte de a fi expusă o lege către dezbaterea publică e mai bine să consulți toți factorii implicați în acel domeniu?

 Orice proiect de act normativ ar trebui supus consultării cu cei cărora li se adresează.  De asemenea, în măsura în care conţine prevederi cu impact, în cazul nostru, anticoncurenţial, respectivul proiect ar trebui supus avizării CC. Dar, până la urmă, Parlamentul este suveran în activitatea de legiferare şi poate ţine sau nu cont de opinia celor consultaţi.

Acest interviu vine la inițiativa Rombet, dovadă că această asociație se implică activ în industria noastră. Cum vedeți pe viitor relația dintre asociațiile profesionale și patronale din industria jocurilor de noroc din România și Consiliul Concurenței, implicit cea dintre Rombet și instituția dumneavoastră?

 Asociaţiile profesionale şi patronale trebuie să cunoască faptul că, în general, funcţionarea lor creează oportunităţi repetate de contacte directe între membrii lor care sunt concurenţi pe o piaţă, reprezentând astfel un cadru propice pentru înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel.

Tocmai pentru a evita acest lucru, rolul lor ar trebui să se limiteze la promovarea, reprezentarea şi apărarea intereselor membrilor lor în relaţia cu autorităţile publice sau cu terţii, la creşterea eficienţei domeniului în care activează prin crearea unor standarde de calitate şi prin elaborarea si aplicarea unor coduri de etică sau de bune practici şi, nu, în ultimul rând, la „educarea”  membrilor lor cu privire la necesitatea conformării cu regulile de concurenţă. Orice asociaţie de întreprinderi se poate adresa CC şi poate semnala orice problemă de concurenţă care derivă dintr-o reglementare în vigoare sau aflată în proiect.

Cât de important credeți că este rolul Consiliului Concurenței în stabilirea unui echilibru durabil între nevoile de reglementare ale statului și cele economico-sociale ale pieței de gaming, știindu-se că această industrie aduce la bugetul de stat venituri consistente de sute de milioane de euro anual și asigură în jur de 40.000 de locuri de muncă?

Fiind vorba despre un domeniu caracterizat de un puternic impact social, dar şi de probleme care ţin de zona gri a economiei, de o puternică evaziune, controlul exercitat de stat atât asupra accesului pe piaţă, cât şi asupra corectitudinii funcţionării acesteia este absolut justificat. Este necesar însă ca intervenţia statului să nu se facă prin măsuri discriminatorii care conferă unora avantaje concurenţiale, afectând astfel mediul concurenţial normal.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *