Baza de date privind persoanele autoexcluse și indezirabile – provocările practice aduse de noua legislație din perspectivă de reglementare și de protecție a datelor cu caracter personal

de Cosmina Maria Simion, Managing Partner și Petruș Partene, Senior Associate

Legislația aplicabilă domeniului jocurilor de noroc din România a suferit modificări semnificative odată cu intrarea în vigoare în data de 6 octombrie 2023 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 (OUG 82/2023). Printre aceste modificări se numără și prevederile legale care pun bazele creării, la nivelul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc („ONJN”), a bazei de date privind persoanele autoexcluse și indezirabile.

Astfel, art. 15¹ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (OUG 77/2009) a fost modificat în sensul transferării obligației de a crea, dar și de a gestiona și actualiza permanent o baza de date privind persoanele autoexcluse și indezirabile de la operatori către ONJN, bază de date centralizată, care va oferi acces în timp real pentru organizatorii de jocuri de noroc.

Cum va fi întocmită această bază de date? Conform noilor modificări aduse OUG 77/2009, persoanele care solicită autoexcluderea vor putea transmite astfel de cereri către organizatorul de jocuri de noroc sau direct către ONJN. În cazul în care cererea este depusă la organizatorul de jocuri de noroc, acesta are obligația de a o transmite către ONJN în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării. În ceea ce privește persoanele indezirabile, organizatorii de jocuri de noroc au obligația de a transmite listele cuprinzând persoanele care, prin deciziile interne ale organizatorilor de jocuri de noroc, au fost declarate indezirabile (împreună cu motivele care au stat la baza acestei măsuri) în termen de cinci zile lucrătoare de la data întocmirii sau modificării acestor liste.

Dacă din perspectiva persoanelor autoexcluse lucrurile par a fi relativ clare, legea neoferind posibilitatea autoexcluderii față de un singur operator, rămâne neclar efectul declarării unei persoane drept indezirabile de către un operator de jocuri de noroc. În cazul în care declararea ca indezirabil de către un operator atrage imposibilitatea jucătorului de a accesa serviciile oferite de restul operatorilor, se pune problema necesității, printre altele, a unei uniformizări a criteriilor care trebuie avute în vedere pentru declararea unui jucător drept indezirabil. Acest lucru se poate dovedi necesar pentru evitarea unor situații în care aceleași acțiuni ale unui jucător sunt considerate de un operator drept apte pentru a atrage declararea drept indezirabil a acestuia, în timp ce alt operator nu le consideră problematice, dar și pentru a evita eventuale abuzuri, de ambele părți.

autoexcludere

Dintr-o altă perspectivă, este important să menționăm faptul că, în linie cu prevederile art. 15¹ alin. (3) din OUG 77/2009, obligațiile puse în sarcina operatorilor de jocuri de noroc trebuie aduse la îndeplinire cu respectarea cadrului legal aplicabil prelucrării datelor cu caracter personal. În acest sens, subliniem câteva aspecte care trebuie avute în vedere de către operatori din perspectiva prelucrării datelor cu caracter personal aparținând persoanelor autoexcluse și indezirabile.

În conformitate cu legislația în materie (GDPR), orice prelucrare de date trebuie să se bazeze pe un temei legal, iar în situația de față temeiul este reprezentat de obligația legală expresă impusă organizatorilor prin art. 15¹ din OUG 77/2009.

Deși prelucrarea are loc în baza unei prevederi legale, este totuși necesară informarea jucătorilor în legătură cu aceste prelucrări de date. Astfel, jucătorii trebuie să fie informați, în linie cu standardul de informare impus de GDPR, care sunt datele care le vor fi prelucrate, despre faptul că aceste date le sunt prelucrate pentru întocmirea bazei de date la nivelul ONJN, precum și despre faptul că aceste date vor putea fi accesate, în conformitate cu prevederile legale, și de alți operatori de jocuri de noroc. Operatorii de jocuri de noroc trebuie să poată face dovada că au respectat această obligație de informare, iar modificări ale politicii de confidențialitate ar trebui implementate în acest sens.

Pe lângă cele de mai sus, rămâne de văzut dacă operaționalizarea bazei de date privind persoanele autoexcluse și indezirabile va genera și alte provocări juridice și/sau practice pentru operatori. În acest sens, până la data limită impusă de legislație pentru operaționalizare, 31 martie 2024, operatorii de jocuri de noroc pot avea în vedere crearea și documentarea unui flux de lucru care să faciliteze transmiterea de informații către ONJN în deplină conformitate cu regulile aplicabile în materia protecției datelor cu caracter personal. De altfel, implementarea acestei baze de date la 31 martie 2024 necesită evident ca până la acest moment organizatorii să notifice către ONJN solicitările de autoexcludere și listele privind persoanele indezirabile, aceste obligații de notificare intrând în vigoare odată cu adoptarea OUG 82/2023 la data de 6 octombrie 2023.

Simion & Baciu

***