Aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a dispoziţiilor legale – utopia Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc

În 2013, înființarea unei autorități specializate, care să monitorizeze și să supravegheze piața jocurilor de noroc s-a dorit a fi o soluție modernă, care să răspundă, nevoii de îmbunătățire a cadrului legal și a de a asigura că statul deține instrumente flexibile de control, adaptate unei industrii care se dezvoltă în jurul  componentei tehnologice.

de Teodora Luca, Avocat Definitiv la C.A. Luca Mihai-Cătălin

Teodora Luca

Rolul autorității în ceea ce privește reglementarea și controlul domeniului de jocuri de noroc este de necontestat, deși parte dintre ordinele prevăzute de lege încă din 2015  nu au fost încă emise, (amintind în acest context, cu titlul exemplificativ, doar ordinul care trebuia să stabilească condițiile pentru includerea și eliminarea din lista neagră a operatorilor vizați de dispozițiile art. 15 alin. 4 litera c) din OUG nr. 77/2009, încă neintrat în circuitul civil ca urmare a faptului că nu a fost publicat în Monitorul Oficial (aplicarea restricțiilor de către autoritate, în baza unui act normativ, care aparent produce efecte la nivelul acesteia, ridicând serioase suspiciuni de nelegalitate).

Pe fondul modificărilor legislative succesive care au vizat acest domeniu din 2022, pare că Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc are dificultăți  tot mai mari în a asigura îndeplinirea misiunii sale privind aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc.

Unul dintre exemplele asupra cărora vom insista în cadrul acestui articol o reprezintă interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 15¹ din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009, potrivit cărora:

 (1) Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să nu permită accesul în incinta locaţiilor în care se desfăşoară activităţi de jocuri de noroc persoanelor autoexcluse şi indezirabile care se regăsesc în baza de date privind persoanele autoexcluse şi indezirabile, creată, gestionată şi actualizată permanent de către O.N.J.N., bază de date la care organizatorii de jocuri de noroc au acces în timp real.

(2) Solicitările de autoexcludere pot fi depuse la O.N.J.N. sau la organizatorii de jocuri de noroc. Organizatorii de jocuri de noroc au obligaţia de a transmite către O.N.J.N. solicitările de autoexcludere, în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării, şi listele cuprinzând persoanele care, prin decizii interne ale organizatorilor, au fost declarate indezirabile, împreună cu motivele care au stat la baza acestei măsuri, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii ori modificării.

(3) Orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, realizată în aplicarea dispoziţiilor referitoare la organizarea şi desfăşurarea activităţii de jocuri de noroc, pentru persoane fizice, se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

În versiunea inițială, adoptată conform Legii 326/2022, în vigoare până în octombrie 2023, reglementarea avea următorul cuprins:

2. La articolul 15 alineatul (6), litera d)se modifică şi va avea următorul cuprins:
3. d)organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locaţiilor în care se organizează şi se exploatează jocuri de noroc şi vor ţine evidenţa, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire.”
4. După articolul 15se introduce un nou articol, art. 15¹, cu următorul cuprins:

Art. 15¹. –

Organizatorii de jocuri de noroc întocmesc, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire.”

Atât prima versiune a textului, cât și versiunea care s-a dorit a fi corectată, adoptată prin O.U.G. 82/2023 au creat organizatorilor aparente vulnerabilități de conformitate, autoritatea la rândul său, având dificultăți în a determina obligațiile acestora.

Într-o primă interpretare a dispozițiilor art. 15¹ din OUG 77/2009, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a concluzionat că obligațiile prevăzute de textul normativ sunt aplicabile inclusiv organizatorilor de jocuri de noroc online, pe pagina autorității (https://onjn.gov.ro/relatii-publice/mass-media/comunicate-de-presa/), fiind disponibil următorul comunicat:

Astfel, conform legislației în vigoare, autoexcluderea se aplică tuturor categoriilor de jocuri de noroc, fără a se face diferențiere între diferitele tipuri de activități de jocuri, locații sau organizatori de jocuri de noroc. Acest lucru înseamnă că, odată ce un participant la jocul de noroc decide să se autoexcludă și depune o cerere în acest sens la ONJN sau la oricare dintre organizatorii licențiați, acesta nu va mai avea acces la nicio formă de joc de noroc, aplicându-se atât pentru cele desfășurate în locații specializate, cum ar fi sălile dedicate de slot-machine, cât și cele desfășurate în mediul online.

Această concluzie nu este susținută de dispozițiile legale. Din interpretarea sistematică și logico-gramaticală a dispozițiilor art. 15¹ din O.U.G. 77/2009, rezultă că obligația nu se poate extinde către categoriile de organizatori de jocuri de noroc care nu desfășoară activitate în maniera prescrisă de lege (respectiv în locații specializate).

Este evident că organizatorii de jocuri de noroc online nu sunt vizați de aceste dispoziții legale, explicația omisiunii de reglementare fiind una extrem de simplă: la momentul adoptării Legii 326/2022 și, ulterior, la momentul modificării legislative adoptate prin OUG 82/2023, persoanele vulnerabile aveau la dispoziție intrumente de protecție pe platformele de jocuri de noroc online, care erau însă inaplicabile însă în ceea ce privea activiatea de jocuri de noroc tradiționale (care se desfășoară în locații specializate).

Între rolul său de autoritate care asigură punerea în aplicare a legii, în manieră unitară și nediscriminatorie și dificultatea evidentă de a identifica argumente legale pentru extinderea obligației către categorii de operatori care nu sunt vizate de textul de lege, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc pare încă indecis.

Comunicatul de presă anterior menționat este la loc de cinste pe pagina autorității, în timp ce în secțiunea dedicată responsabilității sociale, jucătorii sunt îndemnați să completeze și să depună cererile de autoexcludere, formularul referindu-se în mod explicit exclusiv la restricțonarea accesului în locațiile specializate.

În aceeași manieră incertă, răspunzând solicitărilor unor jucători privind modalitatea de punere în executare a dispozițiilor art. 15¹ din OUG 77/2009, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc pare a avea două abordări diferite, diametral opuse:

1. Conform normelor actuale, în prezent autoexcluderea se aplică tuturor categoriilor de jocuri de noroc, fără a face diferențiere între diferitele tipuri de activități de jocuri de noroc, locații sau organizatori de jocuri de noroc. Acest lucru înseamnă că, odată ce un participant la jocul de noroc decide săse autoexcludă și depune o cerere în acest sens la ONJN sau la oricare dintre organizatorii licențiați, acesta nu va mai avea acces la nicio formă de jocuri de noroc, aplicându-se atât pentru cele desfășurate în locații specializate, cum ar fi sălile dedicate de slot machine, cât și cele desfășurate în mediul online.
2. În considerarea dispozițiilor legale incidente împrejurării de față, mai sus citate (art. 15¹ din OUG 77/2009 coroborate cu dispozițiile art. 2 lit. l) din H.G 111/2016 – nn.), în vederea autoexcluderii la jocurile de noroc la distanță, participanții la joc vor trebui să urmeze implicit și procedura specifică, prevăzută de fiecare platformă de joc în parte, având astfel posibilitatea de a utiliza facilitățile puse la dispoziție în acest sens de către organizatorii de jocuri de noroc la distanță, conform dispozițiilor art. 132 alin. 3) din Anexa la H.G. 111/2016, cât și a prevederilor din Regulamentele de joc, Termeni și condiții, referitoare la autoexcludere, acceptate cu ocazia deschiderii conturilor de joc.

legislatie

Cele două interpretări au fost incluse în cuprinsul a două adrese transmise de ONJN la distanță de numai câteva zile.

Analizându-le în logica temporală, ar putea părea că opinia autorității s-a cristalizat în sensul că autoexcluderea de pe platformele online se execută prin transmiterea unei cereri (preferabil, online) către fiecare dintre operatori.

Din păcate, după ce am intrat în posesia adresei, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a transmis operatorilor licențiați pentru activitatea de jocuri de noroc online tabelul excel cu datele persoanelor autoexcluse (substitut temporar al registrului național al persoanelor autoexcluse, care trebuie administrat de autoritate), semn că nu există la nivelul autorității o înțelegere unitară a dispozițiilor legale și, în consecință, nici aplicare unitară.

Clarificarea obiectului și întinderii acestor dispoziții legale, în primul rând la nivelul autorității, este o necesitate și o prioritate, cu atât mai mult cu cât, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc pregătește modificări de ordin tehnic și legislativ, care vizează punerea în executare a dispozițiilor privind înregistrarea si executarea cererilor de autoexcludere, acest demers fiind așteptat deopotrivă de jucători și operatori.