”Un nou val de restricții pandemice ar putea fi lovitura de grație pentru multe business-uri din România, din toate domeniile”
Cunoscutul analist economic, Adrian Negrescu, realizează în revista noastră o radiografie cuprinzătoare a situației economice de la noi din țară. Am discutat despre perspectivele macroeconomice ale României în 2022, despre cât de mult rău a făcut economiei modul haotic în care s-au impus restricțiile generate de pandemie, ignorarea capitalului uman și lipsa de susținere din partea statului a companiilor care creează locuri de muncă sau dacă mai pot rezista business-urile din România la un nou val de restricții pandemice care vor da lovitura de grație mediului de afaceri de la noi, totul coroborat cu valul uriaș de scumpiri din zona de energie, utilități, carburanți și materii prime.
Adrian Negrescu
Care sunt perspectivele macroeconomice ale României în acest an?
Anul 2022 ar trebui sa fie anul reformelor dar, din păcate, s-ar putea să fie anul contrastelor. Anul în care vom constata o accentuare a diferenței dintre prețuri și salarii, dintre dinamica sectoarelor economiei (unele pe plus, altele pe minus), dintre sectorul public (care nu a suferit efectele crizei) și cel privat, între promisiuni și realitate. Va fi un an în care, din păcate, consumul – principalul motor al economiei – va începe să dea rateuri pe fondul efectelor creșterilor de prețuri din sectorul energetic. Un an în care am putea experimenta stagflația, adică o creștere economică redusă sau stagnare economică într-o combinație letală cu creșterile de prețuri – cel mai negru scenariu din punct de vedere economic pentru că investitorii vor pune pe hold investițiile și vor opera noi ajustări de bugete, de personal. Pe de altă parte, anul 2022 ar trebui să fie anul reformelor, pentru că, pentru prima dată, avem un plan concret de reforme în toate domeniile, cu ținte clare, care condiționează îndeplinirea acestora de plata banilor europeni (aprox. 30 mld.euro). Ar putea fi, astfel, anul începutului modernizării României însă șansele, la cum se prezintă la acest început de an, sunt destul de puține. Să fim totuși optimiști și să credem că, în 2022, se vor întâmpla toate dorințele – atragerea fondurilor UE, stabilitate politică, un Cod Fiscal fără modificări majore și, mai ales, anul în care vom depăși pandemia.
În momentul în care discutăm rata de incidență cumulată calculată la 14 zile este, de exemplu, în București, 5,64. Deja marea majoritate a ramurilor economice care lucrează fizic cu publicul (mai puțin farmaciile și magazinele de strictă necesitate – supermarket/hypermarket) sunt deja restricționate la capacitate maximă de 30% și, de exemplu, industria jocurilor de noroc, și la program – până în ora 22. Credeți că mai poate economia să funcționeze mult în acest fel, pe principiul întrerupătorului? Mă refer cu precădere la ramurile în cauză, care deja suferă de 2 ani după urma restricțiilor.
Modul haotic în care s-au impus restricțiile generate de pandemie a făcut mult rău economiei, sectoarelor dependente de consum. Multe dintre măsuri au fost luate impulsiv, fără studii de impact, fără o logică economică, iar rezultatele s-au văzut – peste 1 milion de joburi pierdute in 2020, recuperate doar parțial în 2021, peste 100.000 de firme închise, falimente și insolvențe pe bandă rulantă. Economia românească, una extrem de fragilă din punct de vedere financiar, a avut puternic de suferit, iar rănile provocate de măsurile aberante luate de autorități vor avea nevoie de ani de zile pentru a se vindeca. Apetitul investitorilor, mai ales în HORECA și celelalte domenii legate de zona de fun, a scăzut aproape de zero, iar șansele ca, de exemplu, industria jocurilor de noroc să revină la nivelul dinainte de pandemie sunt destul de reduse. E nevoie de un cadru predictibil, de măsuri asumate de sprijinire a sectoarelor care au avut de suferit, de impulsionarea prin facilități fiscale ale acestor domenii care contribuie în mod puternic la revenirea consumului, principalul motor al economiei.
În acești 2 ani de pandemie, principala problemă a companiilor care au suferit închideri ale activității și/sau restricții de tot felul, au acuzat pe lângă mari pierderi financiare și probleme mari în asigurarea de resurse umane operațiunilor lor, mai cu seamă după ridicarea restricțiilor. Cât de mare vi se pare această problemă, cea a resurselor umane, în condițiile în care firmele plătesc bani grei pentru recrutare și training (formare), iar apoi îi pierd în favoarea altor domenii care nu au fost închise deloc sau mai puțin și unde angajații respectivi au putut să fie mai siguri de viitorul lor?
Printre marile greșeli ale României ultimilor 20 de ani se află modul absolut revoltător în care a gestionat problema atragerii investițiilor, mai ales a celor cu capital românesc. Capitalul autohton a fost blamat, ignorat, mărginit și trecut prin furcile caudine ale controalelor fiscale. A doua mare greșeală a fost ignorarea capitalului uman, a menținerii angajaților în România, a susținerii companiilor care creează locuri de muncă. Autoritățile s-au întrecut în a împovăra mediul de business cu tot felul de taxe pe muncă, în a fiscaliza excesiv tot ce ține de resursa umană. Iar rezultatele se văd acum. E o adevărată misiune imposibilă să deschizi o firmă cu peste 100 de angajați, când taxele pe salarii reprezintă peste 45% din costuri. Mai mult, dincolo de taxarea excesivă, firmele care au ales să își pregătească singure angajații, să îi specializeze, au fost ignorate, nu au beneficiat de niciun ajutor, iar efectele le vedem acum în scăderea abruptă a numărului lucrătorilor specializați din economie. Am ajuns să importăm forță de muncă din străinătate pentru că n-am fost capabili să ne-o formăm pe cea autohtonă, iar cei care au vrut să își pregătească angajații n-au fost sub nicio formă sprijiniți. Un exemplu este propunerea privind o lege a leasingului de personal, pe modelul practicat în alte țări, care din păcate a fost ignorată de politicieni.
În alte țări europene s-a înțeles până la urmă că închiderea activităților economice sau restricționarea lor brutală nu a dus la nimic bun și odată cu valul 5 au lăsat economia să funcționeze. În România, primele 4 valuri pandemice și deciziile economice proaste luate de guvernanți în ultimii ani au dus la un număr accelerat de falimente (zeci de mii de firme s-au închis în 2021) și chiar la un șomaj ridicat în rândul tinerilor conform ultimelor știri venite de la Institutul Național de Statistică. Ce perspective economice vom avea în cazul în care singurul răspuns (previzibil, din ce am văzut până acum) va fi (din nou) închiderea activităților economice în anumite sectoare ale economiei – HoReCa, turism, jocurile de noroc, amuzament, entertainment, etc.? Mai pot rezista mult aceste domenii? Ce le-ați recomanda guvernanților?
Un nou val de restricții pandemice ar putea fi lovitura de grație, bomboana pe colivă pentru multe business-uri din România, din toate domeniile. Restricțiile, combinate cu valul uriaș de scumpiri din zona de energie, utilități, carburanți și materii prime, vor spulbera, practic, sute de mii de firme, iar impactul economic și social va fi unul uriaș. Sper, totuși, ca autorităților să le vină mintea cea de pe urmă și să înțeleagă că restricțiile și iureșul inflaționist riscă să ducă România în stagflație dacă nu chiar în recesiune.
La ce să se aștepte cei cu firme mici și medii în anul 2022? Care ar fi oportunitățile? Dar pericolele?
Anul 2022, așa cum spuneam, va fi anul supraviețuirii. Avem tot mai mult senzația că suntem actori într-un reality show – Supraviețuitorii, în care fiecare scapă cum poate, atât la nivel individual cât și la nivel organizațional. Într-o astfel de criză, restructurarea business-ului este cuvântul de ordine. Pentru cei cu lichidități reprezintă o oportunitate, pentru că vor putea câștiga cote de piață, vor putea prelua business-uri fragile. În orice criză, unii pierd, alții câștigă astfel că sfatul meu este să fim cu ochii deschiși, să încercăm să anticipăm mișcările din piață, să căutăm colace de salvare sau, după caz, oportunitățile. Este vremea oamenilor cu inițiativă, cu experiență și îndeajuns de curajoși să taie în carne vie, să ia deciziile necesare pentru a-și salva sau, după caz, consolida business-urile. Pe de altă parte, este vremea în care îți poți construi mai bine ca oricând o clientelă fidelă, grație digitalizări, mecanismelor de marketing, exploatând temerile, dorințele clienților și partenerilor.
