Academician Profesor Dr. Leon Dănăilă: „Jocurile de noroc trebuie să fie privite ca un motiv de deconectare, de petrecere a timpului liber, ca o distracție“

joi, 13 iunie 2019

Revista Casino Inside are deosebita plăcere şi onoare să găzduiască în paginile sale un interviu eveniment cu una din mințile cele mai sclipitoare ale României din ultima sută de ani.

Domnul Academician Profesor Doctor Leon Dănăilă îşi expune în interviul de față părerea dânsului (de lincențiat atât în medicină, cât şi în psihologie) față de felul cum trebuie privite jocurile de noroc de conştiința colectivă din România şi cum trebuie să ne raportăm la acest domeniu care  nu are o imagine aşa bună în ochii
opiniei publice de la noi, dar care în  ultimii 20-30 de ani a făcut paşi uriaşi către o reglementare la standarde europene, şi o implicare socială şi responsabilizare a tuturor actorilor din domeniu la un nivel ridicat.

Discuţia dintre distinsul Academician Leon Dănăilă şi dl. prof. dr. Marius Pantea, pe tema jocului patologic, a survenit ca urmare a declaraţiilor unor politicieni, care propun scoaterea jocurilor de noroc din anumite zone ale oraşelor din România, şi care  propovăduiesc ideea că acestea sunt răul cel mai mare în societatea noastră.

Dialogul dintre cei doi, întrebările adresate şi răspunsurile primite sperăm să aducă lămuririle necesare pentru aşezarea problematicii legate de ludomanie, în spaţiul public, acolo unde se află în realitate şi să ofere decidenţilor un punct de vedere autorizat, care să permită industriei de jocuri de noroc din ţara noastră să se poziţioneze corespunzător pentru a preveni şi combate această problemă.

Academician Leon Dănăilă şi dl. prof. dr. Marius Pantea

D-le Academician, din experiența dumneavoastră se poate face legătura dintre o afecțiune neurologică și ludomanie?

Nu, nu am văzut niciodată un asemenea caz. Nu am văzut ca o afecțiune neurologică să fie legată de dependența de jocuri de noroc. Dar trebuie menționat că ludomania nu apare la toate persoanele. Dacă participi cu discernământ la un joc atunci nu prea poți devenii dependent.

Considerați că adrenalina produsă de corpul uman în timpul în care participi la jocuri de noroc este un lucru necesar?

Monoaminele din care fac parte serotonina și catecolaminele (adrenalina, noradrenalina și dopa­mina) sunt foarte necesare corpului uman. Dopamina, norepinefrina, serotonina și endorfinele sunt asociate atracției (au un caracter egosintonic-plăcut) iar vasopresina mediază atașamentul față de joc.

Adrenalina și nu numai, toți hormonii produși, dopamine, endorfinele, ACTH-ul sunt necesare în corpul uman, condiția este ca acestea să nu fie în cantitate prea mare.

Credeți că există vreo legătură între nivelul de inteligență și ludomanie? Oamenii care posedă o anumită educație sunt mai predispuși sau mai puțin predispuși?

Nu cred că există vreo legătură, deoarece proporția este asemănătoare. Mozart și-a pierdut toată averea la jocuri de noroc și a fost un geniu.

Nu depinde de inteligență. Nu, nu există nicio cau­za­litate între inteligență și ludomanie.

Academician Leon Dănăilă

Aveți o experiență gigantică în medicină la modul general și în neurologie în mod particular, de-a lungul carierei dumneavoastră excepționale ați întâlnit tot felul de tipologii de oameni, ați întâlnit și persoane dependente de jocuri de noroc? Dacă da, ce credeți că i-a împins pe aceștia către acest comportament patologic? Există anumiți factori medicali (neurologici) care pot face o persoană să fie predispusă la un astfel de comportament patologic? Credeți că există vreun tratament, altul decât cel prin psihologi specializați în tratarea problemelor de joc pentru o persoană ce suferă de ludomanie?

Jocul patologic de noroc sau de șansă denumit și ludomanie, afectează undeva între 2-4% dintre jucători. În decursul celor 59 de ani de activitate neuro­chi­rur­gicală nu am observat nici o legătură dintre afecțiunile neurologice și ludomanie.

Motivele jucătorilor participanți la jocurile de noroc, care îi determină  să investească exagerat de mult în această activitate dezadaptivă sunt următoarele: dorința de sociabilitate, depășirea timidității, plicti­seala și singurătatea, încercarea de relaxare, spe­ranța de a rezolva problema banilor și deficiența de monoamine (serotonina, dopamina, adrenalină și noradrenalină). Pacienții dependenți de jocurile de noroc au deseori și o adicție de substanțe stupefiante, alcool, nicotină, medicamente.

Individul cu joc de șansă patologic, îi poate minții pe membrii familiei, pe terapeuți sau alte persoane (apropiate ori din anturaj) pentru a ascunde insuccesele și pierderile sale financiare. În astfel de situații poate recurge la comportamente antisociale ca de exemplu fraudă, fals, furt, delapidare, poate pierde locul de muncă sau poate ajunge până la tentativă sau chiar suicid.

Psihanaliza, poate reactualiza prin ecforare sau sublimare o multi­tudine de energii psihice și informații din sfera subcon­ști­entului și in­sti­men­tală, re­fulate și stocate la res­pec­tivul nivel cerebral, care îl macină și îl distruge pe jucă­torul patologic. După conști­en­tizarea ele­mentelor re­fulate și stocate în sub­­conștient, psihologul poate vindeca prin psi­ho­terapie indivizii cu phi­ho­manie. La acest moment, se cunosc pu­ține date de­spre trata­men­tul far­ma­cologic al acestei patologii.

Academician Leon Dănăilă

În ultima vreme, în societatea românească se vehiculează de către diverși politicieni ideea închiderii industriei jocurilor de noroc ca modalitate de tratare a persoanelor ce suferă de astfel de tulburări comportamentale? Credeți că este o soluție la problemă?

A fost discutată în Parlament problema jocurilor de noroc, mulți fiind împotriva lor. Eu am spus atunci că foarte puține persoane sunt afectate de ludomanie. Aceste manii pot apărea în multe situații, fie că vorbim de medicamente sau alți factori externi. Nu trebuie distrusă, închisă o industrie din cauza unor cazuri minime și extrem de puține. Cred că problema constă în lipsa de cunoaștere a domeniului și în lipsa de comunicare. Din această cauză, publicul larg trebuie mai bine informat. Dacă la conducere am avea oameni mai bine pregătiți și mai deschiși la minte, lucrurile ar merge mai bine. Dar când ai la conducere oameni pătați, oameni care sunt certați cu legea atunci ce poți cere?, ei caută să își acopere deficiențele lor.

Jocurile de noroc au un rol distractiv foarte important, omul muncește toată ziua și dacă nu îl lași să se distreze și să se relaxeze, atunci se distruge.

Eu, de exemplu, am ridicat problema marijuanei în Parlament, care este benefică pentru foarte multe boli: cancer, leucemii, depresie etc. Am demonstrat că dacă este folosită cu discernământ în tratament, ca medicament, poate fi foarte benefică. Desigur, au sărit mulți colegi spunând că eu susțin drogurile, nimic mai fals. Acești oameni nu au limita funcției pe care o îndeplinesc. Pacienții sunt obligați să meargă în alte țări precum SUA, Germania etc. pentru a se trata, acolo unde acest medicament este permis.

Desigur, dependența poate survenii, dar această adicție se poate manifesta la orice medicament în proporție de numai câteva procente, asta nu înseamnă că nu mai putem folosi medicamentul respectiv.

Există studii care au demonstrat cu argumente peremptorii că și munca excesivă duce la genul acesta de manie, sau dependență denumită workoholism. Deci și munca poate duce la distrugere, ca și un drog oarecare. Oricum euristica adică arta de a studia, cerceta și descoperi fapte noi va lămuri mai bine importanța activității ludice. Va dovedi că jocurile de noroc au un rol benefic atât pentru individ cât și pentru societate, iar soluția închiderii acestora este extrem de malefică, deși cu toate că printre jucători există și extreme, ca în toate domeniile.

Există în creier vreo zonă responsabilă cu jocurile de noroc?

Deocamdată, se știe că repertoriile comportamentale sunt dirijate de sisteme cerebrale ezoterice, în parte distincte, dar care interacționează în vederea obținerii unui rezultat, cu hormonii, monoaminele, lobul prefrontal girusul cinguli, nucleul caudat și alte formațiuni subcorticale. Pentru luarea deciziei și anticipare a rezultatelor lobul prefrontal este esențial.

Unele studii de scanare a creierului au demonstrat că în timpul activității ludice cu câștiguri, sunt activate aceleași regiuni cerebrale care devin funcționale când individul este îndrăgostit, când consumă substanțe psihotrope (cocaină sau alte droguri). Ele sunt reprezentate de regiunile producerii și distri­buirii dopaminei, așa-numitul neuro­trans­mițător al stării de bine.

În scanările de pe Rezonanța Magnetică funcțională au apărut zone de hiperactivitate la nivelul regiunii postero-dorsale a nucleului caudat și în zona tegmentală ventrală asociate cu plăcerea, atenția concentrată și cu motivația de a obține și urmării recompense. Ele au legături cu cortexul cingulat anterior legat de percepția durerii în timp ce o parte a sa mai anterioară este implicată în emoții (Kobayashi 2011).

Amigdala, cortexul prefrontal și hipocampul sunt și ele deosebit de sensibile la comportamentul care induce plăcere. Nivelul de cortizol (hormon de stress) crește în fazele incipiente ale plăcerii, similar nivelului de dopamină, iar nivelul de serotonină scade.

Zona posterioară a girusului cingulat anterior și încă o zonă din lobul prefrontal sunt responsabile în luarea deciziilor și în anticiparea rezultatelor unei acțiuni.

De-a lungul vieții dumneavoastră ați avut vreodată curiozitatea să intrați într-un cazinou? Daca dă, cum vi s-a părut experiența aceasta?

Da, la Baden Baden, am umblat în toată lumea, de la New York în Japonia. Mi-a plăcut la Baden Baden, am fost impresionat de arhitectura foarte frumoasă. Un cazinou mare, bine aranjat, cu oameni care se distrează.

Am mai fost și în Reno, în SUA, unde am fost foarte impresionat de efervescența de acolo, de mulțimea de oameni care se distrează acolo.

Cum am spus, oamenii au nevoie de relaxare, nu doar de muncă, și munca dă dependență… Creierul are o perioadă scurtă de funcționare, trebuie să se odihnească, să doarmă. În cazul în care îl forțezi, creierul se distruge.

Jocurile, la modul general sunt bune, încă de mici, copii se joacă fie că o fac în fața blocului, în  curte sau pe calculator. Jocurile sunt bune pentru socializare, dezvoltarea inteligenței, pentru dezvoltarea anumitor calități ale copilului iar dacă îl lași izolat și nu ai grijă de el să îl socializezi, să vină în contact cu alți copii, sigur că rămâne nedezvoltat din mai multe puncte de vedere. În timpul jocului apar lideri, copiii își pot dezvolta anumite aptitudini și calități descoperindu-se exemplare foarte reușite.

Istoric vorbind, jocurile, în general, și jocul de noroc, în particular, au apărut odată cu societatea umană și au contribuit la dezvoltarea acesteia.

O recomandare vis-à-vis de acest aspect, de jocul patologic, aveți a face?

Oamenii nu trebuie să meargă la extreme, să se gândească la un buget, la starea de spirit din acel moment și să meargă pentru a se deconecta.

Jocurile de noroc trebuie să fie privite ca un motiv de deconectare, de petrecere a timpului liber, ca o distracție.

Interzicerea jocurilor de noroc ar duce în mod inexorabil la apariția unor psihopatologii mult mai grave decât actuala dependență de jocul patologic.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *