A.O.P.J.N.R. se implică în stabilirea poziției cât mai unitare a membrilor săi și a întregii industrii de slot-machine în legătură cu elaborarea normelor aferente sistemelor de monitorizare

La data de 14 Decembrie 2016, la sediul O.N.J.N., a avut loc o consfătuire între reprezentanții instituției și reprezentanții tehnici ai unora dintre producătorii de echipamente de joc și sisteme de monitorizare din România, care au fost convocați de către O.N.J.N. pentru discuții pe tema modului de implementare a sistemelor de monitorizare.

La finalul acestei întrevederi, în care au fost abordate de către participanți subiecte multiple, fără a se stabili un consens în legătură cu temele aflate în discuție, a fost lansată de către reprezentanții O.N.J.N. invitația de a transmite opinii, sugestii și puncte de vedere legate de acest subiect, invitație adresată atât participanților la întrevedere, cât și prin intermediul asociațiilor profesionale, tuturor membrilor acestei industrii, implicați în producerea și furnizarea de diverse tipuri de echipamente specifice sistemelor de monitorizare.

A.O.P.J.N.R., reprezentată la această întrunire prin președintele executiv Cristian Pascu, dar și prin alți membri ai asociației participanți la întrunire în calitate de producători – invitați individual de către O.N.J.N. – a încercat în ultima perioadă să obțină de la membrii săi și să transmită autorităților diverse puncte de vedere, cât mai detaliate și care să acopere în cât mai mare măsură această temă. Interesul general al industriei impune stabilirea cât mai rapidă a cadrului în care vor putea funcționa toate echipamentele de joc aflate actualmente în exploatare, precum și modul lor de interconectare cu sistemele de monitorizare, în perspectiva termenului scurt rămas până la data de 24 Februarie 2017, dată de la care nu vor mai putea fi exploatate mijloacele de joc slot-machine care nu vor fi conectate la sistemul de monitorizare exclusiv prin protocol de comunicare serial, conform prevederilor și termenului prevăzute de HG111 / 2016.

În acest sens, pentru a contribui într-o cât mai mare măsură la evitarea unui blocaj din această perspectivă, A.O.P.J.N.R. a încercat și a reușit să medieze punctele de vedere ale unora dintre membrii săi, furnizori importanți de sisteme de monitorizare care activează în România și care împreună acoperă monitorizarea a aproximativ 40% din numărul total de slot-machine aflate în exploatare în prezent.

Este cu atât mai remarcabil faptul că reprezentanții acestor companii aflați în concurența efectivă pe piață, producători de sisteme tehnice și de monitorizare fundamental diferite între ele, au reușit, prin medierea și armonizarea opiniilor lor de către conducerea A.O.P.J.N.R., să cadă de acord asupra unui document redactat și asumat în comun, transmis ca atare către O.N.J.N., document care acoperă detaliat majoritatea temelor discutate la întrunirea din 14 Decembrie. Materialul respectiv a fost transmis O.N.J.N. și în egală măsură membrilor A.O.P.J.N.R. spre informare, dar și în speranța că și alți membri ai asociației vor veni cu diverse alte puncte de vedere complementare, astfel încât în urma discuțiilor, poziția asociației să fie una cât mai larg acoperitoare și asumată de majoritatea membrilor săi.

Lansam pe această cale invitația la dialog și celorlalte asociații profesionale din industrie, dar și oricărei alte companii interesate, fie producător de echipamente, fie furnizor de sisteme de monitorizare sau chiar beneficiarii sistemelor, operatorii de slot-machine, intru elaborarea unei poziții cât mai relevante în ceea ce privește acest subiect stringent.

În cele ce urmează, vă prezentăm poziția deja elaborată de grupul de companii care au avut disponibilitatea până în prezent de a fi parte la medierea în acest sens a A.O.P.J.N.R., cu mențiunea că aceasta nu este poziția finală a asociației, ci poate fi considerată un punct de plecare în găsirea unui consens cât mai larg.

Opinii privitoare la normele aferente sistemelor de monitorizare

În urma ședinței organizată de către O.N.J.N. la data de 14 Decembrie 2016 vă transmitem următoarele aspecte, referitor la temele ce au fost abordate în cadrul respectivei discuții.

De asemenea, o abordare exhaustivă va fi dificilă în măsura în care datele transmise nu vor putea fi interpretate cu ușurință. În cazul în care setul de reguli va fi unul care va necesita transmiterea unui număr mare de evenimente, factorul uman ar putea fi limita care să impună eficiența acestor reguli. În acest sens, am sugera că acest nou set de reguli să fie strâns legate de utilitatea pe care o aduc serviciului de monitorizare.

În cele ce urmează, ne vom referi la următoarele aspecte discutate în respectiva ședință, aspecte în legătură cu care ne-am consultat și vă transmitem următoarele opinii:

1. Posibilitatea introducerii interfeței de achiziție (SMIB) în interiorul compartimentului plăcii de joc. Față de acest aspect avem următoarele comentarii:

a. Producătorul a construit mijloacele de joc fără a a avea în vedere un asemenea deziderat. Atât în cazul echipamentelor fabricate în 2004, de exemplu, cât și a celor fabricate în 2016, conectorul serial SAS, de preluare a datelor mașinii, este situat constructiv în afara compartimentului plăcii de joc.

b. În marea majoritate a cazurilor, producătorul nu a prevăzut un spațiu fizic pentru a putea introduce un SMIB în compartimenul plăcii de joc și chiar dacă ar putea fi introdus în anumite mașini, acesta nu va putea fi integrat fără a exista riscul unor interferențe electromagnetice, generatoare de potențiale defecțiuni sau erori, fie în funcționarea plăcii de joc, fie în transferul și interpretarea datelor. Locul de amplasare al SMIB nu este relevant atât timp cât acuratețea preluării și transmiterii datelor este îndeplinită indiferent de poziția sa în interiorul mașinii de joc.

c. Nu considerăm că există un risc esențial în privința neintroducerii interfeței SMIB în compartimentul plăcii de joc, deoarece aceasta comunică instantaneu către serverele de achiziție orice modificare a valorii parametrilor monitorizați, iar datele sunt actualizate permanent, la un interval de mai puțin de o secundă.

2. În privința celor două protocoale de comunicare serială preponderent utilizate de echipamentele de joc folosite în România, altele decât protocolul IGT – SAS, se impun următoarele comentarii:

a. Protocolul AGI – GSP

Acest protocol este integrat de producătorul A.G.I. – Novomatic pe toate plăcile de joc pe care le produce, inclusiv în prezent, dar și pe placa de joc cu platforma ASIC, pe care este instalat în mod exclusiv programul de joc Hotspot Admiral. În cazul particular al acestei plăci de joc, protocolul de comunicare AGI – GSP este singurul implementat de către producător. Acest protocol este ca nivel de funcționalitate și securitate a datelor similar cu protocolul SAS, respectiv comunicarea este una standard și datele nu pot fi alterate prin manipulare. Acest protocol comunică în mod permanent toți parametrii tehnici și contabili rezultați din exploatarea curentă a mașinii, parametri care sunt interpretați de sistemul de monitorizare în același mod ca și cei transmiși prin protocolul SAS.

Singura diferență între AGI – GSP și SAS este aceea că modul de interogare a datelor este oarecum diferit din punct de vedere tehnic, fără ca acest fapt să genereze erori sau inconsistente în preluarea și interpretarea datelor

b. Achiziția din platformele de joc neprevăzute în mod nativ cu protocol serial

(de exemplu DGL – Club Master)

Prin modalitatea de achiziție unidirecțională din magistrala de comunicație a plăcii de joc se are în vedere monitorizarea tuturor parametrilor de monitorizare din memoria internă a plăcii de joc și funcționează identic preluării datelor în format GSP sau SAS, prin citirea permanentă a datelor din memoria internă a plăcii de joc.

În măsura în care există buna credință a producătorului modulului de achiziție, nu poate exista o manipulare a programului sau a datelor citite din memoria internă a plăcii de joc. În cele ce urmează, în secțiunea de propuneri, vă prezentăm modalitatea prin care considerăm că poate fi certificată buna funcționare a acestui tip de sistem, în condițiile transmiterii cu maximum de acuratețe a datelor, cu transmiterea datelor culese prin protocol serial.

În ambele cazuri expuse mai sus, precum și în cazul oricărui alt mod de culegere a datelor, există factorul de bună credință, care trebuie acoperit prin certificarea întregului lanț de transmitere a datelor. În măsura în care se solicită un audit al sistemului, acest audit trebuie să includă toate părțile componente ale transmisiei de date, inclusiv prin a se prevedea în audit tipurile de comunicare serială pe care sistemul le poate prelua.

O altă mențiune care se impune în acest caz este abordarea speculației conform căreia producătorul unei plăci de joc nu ar fi transmis dreptul de utilizare a protocolului de către terți. Față de aceasta, în mod particular trebuie să menționăm că protocolul AGI – GSP comunică în mod constant date, chiar dacă nu există o conexiune activă care să monitorizeze aceste date, să “asculte” practic respectiva transmisie. În plus, transferul de proprietate asupra plăcii de joc vândute unui cumpărător include implicit, în orice condiții și în orice jurisdicție, toate drepturile de folosință asupra tuturor funcțiilor și sistemelor pe care le conține acea placă de joc (butoane, lămpi, semnal video, semnal audio, semnal GSP). Faptul că un producător decide ulterior că nu are un interes economic să ofere mai mult suport unei anumite platforme hardware nu ar trebui să prevaleze în fața interesului unei piețe care a cumpărat acea placă de joc, fără a avea niciun fel de restricții, altele decât copierea ei. Vă reiterăm în egală măsură ca acest protocol, AGI – GSP este și în prezent preinstalat de către A.G.I. (Novomatic) pe toate platformele de joc pe care le comercializează, ca unul dintre protocoalele de comunicare disponibile și selectabile de către organizator, din meniul plăcii de joc.

De exemplu, pe o placă de joc produsă de A.G.I. – Austria în anul 2015, sunt preinstalate 10 protocoale seriale de comunicare, din care poate fi selectat oricare (doar unul) de către organizator, la configurarea inițială a plăcii de joc: AGI – GEP, AGI – GSP, BACTA, BACTA for Norway, BALLY 906912, BELGIUM Online, TELELINK, ZONKE, IGT – SAS (AFT), IGT – SAS (EFT). Exemplul este relevant, situația este reprezentativă pentru oricare dintre plăcile și programele de joc la care ne-am referit. Rezultă implicit că protocolul AGI – GSP nu este un caz particular de protocol și că nu este scos din exploatare nici măcar în prezent, el putând fi selectat și ales ca protocol serial prin care mașina comunică cu sistemul de monitorizare pe oricare dintre produsele comercializate de către respectivul producător.

3. Parametrii prevăzuți spre monitorizare și raportare către O.N.J.N. în prezent, respectiv IN, OUT, Pornit/Oprit, etc., precum și restul parametrilor pe care echipamentele de joc îi transmit prin protocolul de comunicare serial, inclusiv BET, WIN, GAMES, etc. sunt memorați în interfața SMIB în cazul întreruperii conexiunii prin internet cu serverul. De asemenea, sunt detectate și evenimentele de tip RAM Clear, iar în cazul apariției acestora datele sunt stocate în același mod, fără a fi alterate, indiferent de numărul de resetări ale datelor din memoria plăcii de joc și fără ca respectiva resetare a datelor să afecteze datele stocate și raportate de sistemul de monitorizare. Memorarea se face pentru o perioadă de funcționare de cel puțin 48 de ore, iar în cazul depășirii acestei perioade există deja obligativitatea opririi mașinii până la refacerea conexiunii și transmiterea datelor.

4. Din punct de vedere tehnic, toți parametrii pe care-i monitorizează, stochează și transmit sistemele de monitorizare sunt înregistrați în sistemul de monitorizare prin procedura de incrementare permanentă, respectiv prin adiționarea fiecărei sume aferentă parametrului respectiv la valoarea ei precedentă, pe măsură ce noi evenimente intervin pe parcursul jocului. Valoarea raportată a fiecărui parametru este reprezentată de acumularea totală a sumelor aferente acestui parametru, de la momentul de referință ales, respectiv cel mult până la momentul în care sistemul de monitorizare a fost instalat în cadrul mijlocului de joc. Începând cu momentul instalării inițiale a interfeței SMIB a sistemului de monitorizare, toate datele aferente fiecărui parametru în parte sunt stocate cumulativ, existând doar posibilitatea incrementării lor, respectiv adăugarea permanentă a noilor operațiuni financiare, pe măsură ce ele se produc.

Exemplu: În cazul parametrului CREDIT IN (intrări), de exemplu, sistemul indică faptul că la un anumit moment valoarea totală acumulată a acestuia este de 21.460 lei, de la data instalării sistemului de monitorizare. Pentru fiecare sumă nou introdusă în credit, valoarea acesteia se va adăuga la suma acumulată precedentă, în paralel cu adăugarea acestei sume în memoria plăcii de joc, precum și pe contorul electro-mecanic de Intrări. Astfel, la introducerea consecutivă a câte 10 lei + 50 lei + 50 lei + 100 lei (în total 210 lei) valoarea totală acumulată a parametrului Credit IN va deveni 21.670 lei.

Evident, nici o sumă de bani nu va putea fi introdusă în Creditul mașinii fără ca mașina să fie funcțională, implicit fără ca această sumă să fie inregistrată în memoria plăcii de joc, pe controlul electro-mecanic de intrări, precum și în interfața SMIB a sistemului de monitorizare. Similar, toți parametrii monitorizați de sistemul de monitorizare se află în aceeași situație.

De exemplu, diferențele între creditul intrat și creditul ieșit (OUT – IN) pe care sistemul de monitorizare le raportează suplimentar organizatorului sunt obținute din compararea permanentă a valorii totale acumulate a celor doi parametrii, nu exclusiv din „citirea” acestui parametru din memoria (volatilă) internă plăcii de joc. Similar și în cazul parametrilor BET și WIN.

În particular, atât contoarele electro-mecanice ale mașinii cât și interfața SMIB a sistemului de monitorizare culeg și stochează datele în mod cumulativ, prin adăugarea permanent crescătoare a noilor valori adăugate la valoarea totală precedentă a acestui parametru, independent de memoria plăcii de joc. Astfel încât, în eventualitatea pierderii datelor stocate în memoria plăcii de joc, fie ca urmare a unei defecțiuni, fie ca urmare a procedurii de RAM Clear, datele stocate atât pe contoarele electro-mecanice (verificate metrologic și sigilate, în baza cărora se evidențiază sumele înscrise în registrele cu regim special aferente activității) cât și în memoria interfeței SMIB și implicit a sistemului de monitorizare (care raportează acești parametrii către O.N.J.N.) nu vor fi afectate în nici o măsură.

Din punct de vedere al operațiunilor de exploatare, procedura de RAM Clear este una comună. Ea se efectuează voluntar de către organizator pentru configurarea opțiunilor și funcțiilor plăcii și programului de joc, în cazul schimbării anumitor componente sau sub-ansambluri ale mașinii (care trebuie instalate și configurate software, înlocuite la defectarea celor anterior montate).

De asemenea, această procedură trebuie parcursă în mod obligatoriu, involuntar, în cazul uzual al apariției unor erori în funcționarea programului de joc, preponderent generate de perturbații în alimentarea cu energie electrică.

Erori ale datelor de exploatare care să implice necesitatea efectuării procedurii de RAM Clear pot să apară și la consumarea bateriei care alimentează memoria volatilă RAM a plăcii de joc; la fiecare 1-3 ani această situație va apărea inevitabil, în funcție de tipul și calitatea bateriei instalată pe placa de bază. Tocmai din acest motiv datele contabile relevante, aferente exploatării mașinii, sunt evidențiate pe contoarele electro-mecanice neresetabile, instalate de producător pe fiecare mașină, care pot monitoriza între 2 și 8 parametri contabili, în funcție de cum a prevăzut producătorul.

Iar faptul că sistemul de monitorizare preia constant și cumulativ datele aferente fiecărui parametru monitorizat este un element suplimentar de siguranță pentru organizator, în afara datelor evidențiate de contoarele electro-mecanice.

Exemplu de stocare a datelor în cazul apariției unor resetări ale datelor plăcii de joc:

La începutul unei zile, valoarea acumulată a rubricii CREDIT IN este de 1.240 lei.

Până la ora 13 se introduc în aparat 100 lei, astfel încât valoarea totală acumulată devine 1.340 lei. Apoi, la ora 13 se resetează memoria plăcii de joc (RAM Clear). Sistemul va continua să raporteze și după această resetare o valoarea totală a creditului intrat de 1.340 lei, cât a fost și înainte de resetare, independent de faptul că procedura de resetare a avut loc. Ulterior, până la sfârșitul zilei, se mai introduc în creditul mașinii încă 200 lei, astfel încât la finalul zilei rubrica de CREDIT IN totală va fi de 1.540 lei, iar pentru ziua respectivă sistemul va raporta intrări de 300 lei, indiferent că acest credit a fost introdus în etape diferite, raportat la momentul resetării memoriei plăcii de joc.

În consecință, considerăm că eventuala monitorizare și raportare a resetărilor memoriei plăcii de joc (RAM Clear) ar fi irelevantă, deoarece acestea nu afectează valoarea acumulată monitorizată și raportată de sistemul de monitorizare.

5. În privința monitorizării parametrului “Games”, acesta indică numărul de spin-uri ale fiecărui aparat, apăsările pe butonul de start. Nu credem că va fi folositor pentru atingerea obiectivelor ONJN, nu are vreo relevantă financiară, dar implementarea acestuia nu poate pune probleme.

6. Referitor la discuția privind serverele de procesare a datelor, vă transmitem anumite considerații, aferente celor două tipuri de arhitectură sub care pot funcționa:

a. Arhitectura cu serverul central la distanță, pentru care informația în formă brută de la aparatele de joc este transmisă unui set de servere localizate într-un data-center profesional, care o procesează și apoi este transmisă și stocată într-un server fizic care are rolul exclusiv de a stoca datele. Acest server, pe care sunt stocate datele, se află localizat fizic pe teritoriul României și conține toate datele obligatorii, conform OUG. 77 actualizată. Prin acest server este pus la dispoziția O.N.J.N. terminalul de acces.

Soluția folosirii acestui tip de arhitectură este preferată de către anumiți furnizori de sisteme de monitorizare, deoarece procesele și datele se desfășoară pe o platformă profesională, cu securitate certificată a datelor, într-un data-center care deține ISO pentru acest tip de activitate. De asemenea, funcționarea la nivelul necesar de calitate, viteza, siguranța și stabilitate este garantată pe baze contractuale de către compania care pune la dispoziție respectivul serviciu. Aceste data-center profesionale au un timp garantat de up-time, obținut prin conectarea la linii multiple de conexiune la internet și prin generatoare de curent electric, sisteme care asigură funcționarea permanentă, chiar în situația întreruperii conexiunii unui anumit serviciu. De asemenea, locația în care funcționează este precis definită, fiind securizată prin pază permanentă și sisteme de supraveghere video, iar accesul către server este permanent monitorizat, fără a exista posibilitatea sustragerii sau alterării datelor fără a „lăsa urme”.

De asemenea, există metode profesionale de back-up a datelor stocate și a proceselor desfăsurate, în eventualitatea apariției unor defecțiuni sau erori. În egală măsură, un data-center profesional este protejat eficient în fața unor atacuri cibernetice, prin soluții de securitate avansate.

b. Arhitectura cu server central la sediul organizatorului, caz în care informația în formă brută de la aparatele de joc este transmisă prin internet și stocată într-un server aflat fizic într-o locație a organizatorului, care o procesează și apoi stochează datele. Acest server poate fi accesat de către organizator și de către O.N.J.N., prin intermediul datelor de acces furnizate acestuia.

Această structură nu diferă fundamental de cea anterior prezentată, în sensul că datele culese de către interfețele SMIB ale sistemelor de monitorizare instalate la punctele de lucru ale organizatorului sunt transmise tot prin internet către un server care le procesează și le stochează, cu diferența că acest server se află stocat fizic la sediul organizatorului, nu într-un data-center profesional. În această variantă, organizatorul este cel care asigură buna funcționare a serverului, securitatea sa fizică, dar și a datelor stocate, eventuala recuperare a datelor pierdute, protecția față de eventuale atacuri cibernetice, precum și furnizarea serviciilor necesare funcționarii acestuia. Aceste deziderate pot fi îndeplinite în mod rezonabil prin diverse soluții tehnice, cu rezerva că în cele mai multe din cazuri nu pot fi asigurate aceste servicii la nivelul tehnic și de securitate pe care-l asigură un data-center profesional.

Există în această situație particularitatea că deși sistemul de monitorizare oferit de furnizorul acestuia va fi auditat, auditarea acestuia nu se va putea poate extinde și pentru situația în care respectivul furnizor nu mai este responsabil pentru stocarea și implicit acuratețea datelor.

Totuși, în funcție de buna-credință a organizatorului, acest tip de platformă poate funcționa la niveluri rezonabile și suficiente de calitate și siguranță, fără să genereze riscuri în privința acurateței datelor raportate.

În mod efectiv, în măsura în care există buna credință a părților implicate, nu poate exista o manipulare a datelor stocate și raportate O.N.J.N., indiferent de soluția de arhitectură a serverelor aleasă.

7. În ceea ce privește tema discutată a obligativității blocării mijlocului de joc la deconectarea interfeței sistemului de monitorizare, vă supunem atenției faptul că, în urma experienței cu o mare varietate de tipuri de mijloace de joc, programe de joc și tipuri de protocoale de comunicare serială, pe care am dobândit-o în ultimii ani, ca urmare a instalării sistemelor de monitorizare pe o mare parte din echipamentele de joc exploatate din România, vă supunem atenției faptul că această procedură nu poate fi implementată în mod exhaustiv pe întreaga gamă de echipamente de joc exploatate. Motivul derivă din chiar marea varietate de echipamente și modalități tehnice de implementare a protocoalelor seriale de comunicare, indiferent de vechimea respectivelor echipamente. Nu există din punct de vedere tehnic garanția că această procedură va putea funcționa în mod cert pe fiecare tip de mașină, iar la anumite tipuri de echipamente lipsește în mod cert capabilitatea de a reacționa la acest tip de comandă.

Pe de altă parte, considerăm că această procedură poate fi surmontată fără să incumbe eventuale riscuri în preluarea corectă a datelor de exploatare, deoarece toate datele sunt oricum stocate în memoria plăcii de bază și vor fi transmise sistemului la reconectarea interfeței. Chiar și în varianta extremă a pierderii datelor din memoria plăcii de joc pe perioada cât interfața este deconectată, oricum parametrii de joc sunt memorați de contoarele electro-mecanice neresetabile, care sunt securizate într-o carcasă sigilată de către verificatorul tehnic, iar în funcție de indexurile relevate de aceștia se întocmește registrul zilnic SVZ, care este oricum singurul document relevant din punct de vedere fiscal în ceea ce privește încasările obținute în urma exploatării respectivului mijloc de joc.

Concluzii finale:

Există o reală dificultate de a uniformiza un domeniu atât de divers din punctul de vedere al echipamentelor exploatate existente. Chiar și în cazul jocurilor cu o vechime de mai puțin de 10 ani există probleme sau situații atipice în implementarea transmiterii datelor, pentru fiecare din aceste situații trebuind personalizat modul de preluare a datelor din respectivul echipament, prin intermediul interfeței SMIB a sistemului de monitorizare, în scopul standardizării informațiilor oferite atât organizatorului, cât și O.N.J.N. O generalizare a fenomenului pentru un singur tip de platformă de joc sau un anume protocol de comunicare, cum s-a propus de către o parte din participanții la discuția la care ne referim, ar fi eronată, deoarece există tipuri de jocuri autorizate în prezent în România, chiar și de generație nouă, cu protocoale seriale de comunicare (inclusiv SAS) implementate atipic. Aceasta nu trebuie totuși să ne conducă la concluzia că pe aceste tipuri de jocuri se vor putea realiza fraude.

Propuneri finale:

Având în vedere perioada relativ scurtă rămasă până la termenul prevăzut în legislație pentru interzicerea preluării de date de la mijloacele de joc altfel decât în mod serial, precum și dificultatea de a uniformiza întregul spectru de parametri tehnici utilizați de echipamentele de joc utilizate în România, vă propunem un set de măsuri de natură a favoriza aplicarea legislației, cât și un control efectiv al respectării acesteia, fără măsuri radicale, care ar fi de natură a restricționa utilizarea în piață a unor echipemente care pot fi corect monitorizate:

1. Adăugarea unui parametru care trebuie raportat O.N.J.N. de către furnizorul sistemului de monitorizare, respectiv dacă datele sunt preluate de la mijlocul de joc în format serial sau nu, parametru a cărui implementare să fie făcută până cel mai târziu la data intrării în vigoare a obligativității preluării datelor exclusiv în format serial.

2. Instituirea obligației furnizorului sistemului de monitorizare ca în funcționarea sistemului, acesta să preia în mod constant și cumulativ datele aferente parametrilor monitorizați, indiferent de stocarea, resetarea accidentală ori voluntară sau pierderea acestor date din memoria plăcii de joc. De asemenea, toți parametrii prevăzuți spre monitorizare și raportare către O.N.J.N. trebuie memorați în interfața SMIB a sistemului de monitorizare, pentru o durată de funcționare a mijlocului de joc de cel puțin 48 de ore de la data ultimei comunicări cu serverul.

Astfel cum v-am descris anterior, în măsura în care sistemul de monitorizare întrunește în mod obligatoriu aceste deziderate, o eventuală monitorizare și raportare a resetării memoriei plăcii de joc este irelevantă, iar monitorizarea acesteia nu ar produce decât o acumulare suplimentară de date fără incidența asupra raportării corecte a parametrilor monitorizați.

3. Menținerea obligativității impusă organizatorului ca mijlocul de joc să fie scos din funcțiune în situația în care nu se transmit rapoarte către sistemul de monitorizare și implicit către O.N.J.N. la maxim 48 de ore de la precedenta transmitere de date.

4. În măsura în care se consideră necesar, considerăm posibilă suplimentarea numărului de parametri monitorizați și raportați către O.N.J.N. de sistemele de monitorizare, prin adăugarea parametrilor BET și WIN. Nu considerăm însă utilă, oportună și relevantă monitorizarea parametrului Games (Played games, Spins, etc.). Acesta nu are nici o relevanță în monitorizarea și interpretarea parametrilor contabili la echipamentele slot-machine de clasa A. Pentru mijloacele de joc cu risc limitat, există deja obligativitatea monitorizării suplimentare a fiecărei mize/spin.

5. În cadrul auditării sistemelor de monitorizare, se vor prevedea și tipurile de comunicare serială pe care furnizorii acestora sunt abilitați să le colecteze.

6. În cuprinsul normelor de verificare tehnică a mijloacelor de joc va fi introdusă obligativitatea verificării transmiterii prin protocol serial a tuturor parametrilor care vor fi obligatoriu a fi monitorizați și transmiși O.N.J.N., pentru toate mijloacele de joc care vor fi supuse verificării tehnice și implicit autorizării.

Din punct de vedere formal, certificat prin vreo procedură sau document emise în baza legislației anterioare sau curente, nu se poate discerne din punct de vedere tehnic între mijloacele de joc care au implementat în mod nativ un port de comunicare serială și cele care nu au acest port de comunicare sau cele la care acesta este adiționat ulterior de către producător sau de către terți.

În aceste condiții, verificarea individuală a respectării condițiilor de transmitere în format serial a tuturor parametrilor specificați de către legislație este singurul „numitor comun” al activității de exploatare a jocurilor de noroc în România. Astfel, se poate obține și certitudinea că fiecare mijloc de joc în parte transmite în mod corect parametrii necesari, indiferent de tipul protocolului serial folosit, de modalitatea sa de funcționare, instalare sau de implementare.

Cel mai important, indiferent de toate aceste particularități, este ca mijlocul de joc să transmită în mod corect datele necesare, iar sistemul de monitorizare să le preia în mod adecvat și să le raporteze O.N.J.N. fără perturbații.

Începând cu data implementării acestor specificații în normele de verificare tehnică a mijloacelor de joc și a punerii lor în practică în cadrul verificării tehnice, nu vor mai fi admise spre autorizare mașinile cărora nu le este verificată respectarea acestei obligații.

Notă privind aplicabilitatea acestui mod de verificare tehnică.

Verificarea bunei comunicări seriale a parametrilor care trebuie verificați la verificarea tehnică este un proces simplu, care nu implică proceduri complexe sau costisitoare pentru B.R.M.L. sau alți verificatori autorizați. Echipamentele pe care aceștia le dețin în prezent sunt suficiente pentru efectuarea cu acuratețe a testării comunicării prin protocol serial a parametrilor care trebuie testați.

În mod tranzitoriu, până la momentul în care această procedură va deveni efectivă, respectarea transmiterii datelor exclusiv în format serial se va putea verifica efectiv de către O.N.J.N. prin raportarea pe care furnizorul sistemului de monitorizare o va efectua, privind modul de achiziție a datelor în protocol serial sau nu și raportarea funcționării aparatului în aceste condiții.

7. Trebuie să avem în vedere faptul că termenul până la care organizatorii trebuie să opteze pentru o soluție tehnică sau alta în ceea ce privește mașinile autorizate care nu transmit în mod nativ datele în mod serial este destul de scurt, chiar dacă am presupune că în cel mai scurt timp începând de acum ar fi confirmată oficial modalitatea de abordare a acestei situații.

Cu toate acestea, termenul de implementare al unei soluții până la data limită nu ar fi suficient, în măsura în care până în prezent nici organizatorii, și nici producătorii nu au putut opta pentru vreo anume soluție tehnică, în absența unui cadru legal certificat în baza căruia să ia respectivele decizii. În aceste condiții, v-aș sugera introducerea unei perioade tranzitorii de maxim 6 luni începând cu data limită anterior prevăzută, perioadă în care să nu mai poată fi autorizate mașini care nu respectă obligația transmiterii datelor în format serial (conform certificării acestui fapt de către furnizorul serviciului de monitorizare), dar mașinile aflate în exploatare să poată funcționa în continuare.

Cu mențiunea că oricum aceste mașini vor trebui raportate ca atare către O.N.J.N. de către furnizorul sistemului de monitorizare, deci regimul acestora va fi strict controlat.