10 Ani de existență a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc

miercuri, 19 aprilie 2023

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) împlinește în luna Aprilie 10 ani de la înființare. Vă prezentăm o suită de interviuri foarte interesante în care principalii protagoniști ai acelor vremuri de început ale ONJN își povestesc experiența înființării acestei importante instituții, nu însă de a uita să vorbească și de cum văd ei lucrurile în prezent în ceea ce privește succesul acestei instituții și felul în care ar trebui să arate ONJN peste ani de zile în rolul său de reglementator și de control, de facilitator de dialog și de protejare a acestei industrii foarte importante pentru România.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc

Odeta Nestor, ex-președinte ONJN

Odeta Nestor

Odeta Nestor

Cât de important considerați că a fost înființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc?

Am fost primul președinte al ONJN și în această calitate pot spune fără lipsă de modestie că sunt persoana care cunoaște cel mai bine această instituție, structura și scopul său. Crearea ONJN a fost un moment de succes  și, împreună cu adoptarea unei legislații echilibrate, au transformat România într-un model de bune practici în domeniul jocurilor de noroc.

Din păcate, din cauza lipsei unui management de calitate, în ultimii ani ONJN și-a ratat misiunea și funcționează sub potențial, atât în detrimentul statului cât și al operatorilor de jocuri de noroc licențiați și al jucătorilor.

Cum vi se pare Oficiul acum, la 10 de la înființare? Credeți că și-a îndeplinit menirea, misiunea?

Deși a avut un start promițător, la ora actuală instituția este departe de misiunea sa. Avem nenumărate exemple de situații recente în care ONJN și-a ratat misiunea de intermediar și facilitator de dialog între autorități și industrie. Putem aminti de perioada de pandemie covid19 și cea mai apropiată situație, în vara anului 2022, când industria s-a confruntat cu o majorare de taxe adoptată în mod pripit și lipsit de transparență. La fel se întâmplă și acum, când există o avalanșă de inițiative legislative dintre care unele conțin măsuri cu potențial dăunător major pentru toate părțile, adică atât pentru industria jocurilor de noroc, cât și pentru mass-media (în cazul publicității), dar nu în ultimul rând și pentru stat.

Dincolo de aceste cazuri punctuale, există multe situații în care ONJN nu își îndeplinește rolul prevăzut de lege în pofida faptului că are cadrul legislativ necesar. De exemplu, deși are în subordine conform organigramei, un Serviciu care se ocupă de Jocul Responsabil, ONJN nu a avut nicio inițiativă concretă, majoră de sprijinire a persoanelor dependente, așa cum se întâmplă în alte țări. Totul este lăsat în seama operatorilor. Pe segmentul online, operatorii licențiați au făcut investiții majore, astfel încât jucătorii cu tipar comportamental periculos să fie automat excluși. Pentru a preveni factorul cauzator de dependenta, demersurile trebuiesc susținute, atât de către stat, cât și de către operatori. Este nevoie de campanii ample, coordonate, mai ales pe segmentul landbase, iar aici ONJN ar putea și ar trebui să fie actor principal.

De asemenea, am mai spus și în cu alte cazuri ocazii și o repet, ONJN nu a mai convocat Consiliul consultativ, deși avea obligația de a face acest lucru, iar astfel își ratează din nou misiunea de facilitator de dialog, de intermediar și liant între industrie și autorități.

Care credeți că este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în mandatul dvs. de președinte la ONJN?

Pe scurt, faptul că am pus bazele juridice sănătoase și solide pentru a transforma jocurile de noroc într-o industrie a divertismentului responsabil în care toată lumea poate avea beneficii. Jucătorii obțin o experiență de joc mai sigură și mai plăcută pe o piață atent și corect reglementată. Statul la rândul său poate câștiga semnificativ din jocurile de noroc (Din rapoartele de activitate ale ONJN rezultă o colectare de 99% a taxelor din jocuri de noroc ceea ce reflectă gradul de conformare). Nu în ultimul rând industria are nevoie de un cadru legislativ transparent, predictibil și echilibrat pentru dezvoltare.

Din păcate, observ că acest cadru de reglementare sănătos este pus în pericol printr-o serie de inițiative legislative radicale și fără o fundamentare serioasă, care în cele din urmă nu vor beneficia nimănui, în sensul în care dacă acest pachet de inițiative legislative va trece așa cum sunt prezentate, va întoarce România în timp cu 10 ani. Și aici nu pot decât să mă întreb dacă lipsa de implicare a ONJN este generată de dezinteres sau de lipsa de expertiză. În final, nu pot rămâne decât dezamăgită când observ că o instituție a statului care a avut un debut extrem de apreciat la nivel internațional, a ajuns o sinecură. Păcat că un lucru bine făcut, s-a stricat…”românește”.

Gabriel Gheorghe, ex-vicepreședinte ONJN

Gabriel Gheorghe

Gabriel Gheorghe

Care a fost cel mai frumos moment petrecut în compania echipei ONJN din care ați făcut parte?

Vorbim despre o perioadă destul de lungă, timp în care colectivul s-a sudat, s-a consolidat un anumit nivel de încredere, s-au legat prietenii și, ca în orice relație au existat momente bune și momente mai puțin bune.

Am avut momente în care am lucrat cu toții cot la cot, atât pe partea de reglementare, cât și pe cea de control și de reducere a evaziunii fiscale și a activităților ilicite, dar și pe partea de prevenție și responsabilizare, atât cât ne-a permis cadrul legal existent la acel moment. Toate acestea ne-au adus satisfacții traduse în cifre semnificative (sume importante aduse la bugetul de stat, aparate scoase de pe piața neagră, crearea unui dialog solid și susținut cu industria de profil) și ne-au încurajat să continuăm.

Care considerați că a fost principalul demers/inițiativă pe care ONJN l-a întreprins în perioada în care ați fost dumneavoastră vicepreședinte și care au fost lucrurile bune care au rezultat din aceasta?

Cu siguranță, reglementarea jocurilor online. A fost un efort conjugat al întregii echipe ONJN, ce a implicat consultări cu structuri ale Comisiei Europene, cu autorități de reglementare în domeniul jocurilor de noroc din alte state, cu mediul privat, rezultatul fiind unul apreciat și privit ca bun exemplu la nivel european. Aceste eforturi s-au concretizat printr-un text de lege necesar și eficient, ce a reglementat o parte a jocurilor de noroc ce a adus venituri considerabile statului în anii ce au urmat.

Unde vedeți ONJN peste alți 10 ani?

Nu pot face o previziune în acest sens, dar având în vedere că am făcut parte din echipa ONJN încă de la înființare, m-aș bucura sincer dacă această instituție va performa pe termen lung. Dar pot afirma cu siguranță un lucru: pentru a-și dovedi eficiența, orice strategie are nevoie de stabilitate, iar industria jocurilor de noroc nu face excepție. De aceea, orice demers va fi făcut în acest domeniu trebuie să aibă permanent în vedere două chestiuni esențiale:

– sprijinirea industriei prin crearea și menținerea unui cadru legislativ echilibrat și corect;

-protejarea jucătorilor, prin măsuri de control și campanii de conștientizare și de responsabilizare socială.

Marius Pantea, ex-Director General Direcția de Autorizări ONJN

Marius Pantea

Marius Pantea

Care este cel mai inedit lucru de care vă aduceți aminte de acum 10 ani, când ați început să lucrați la nou înființatul Oficiu Național pentru Jocuri de Noroc?

Pornind de la modul în care a luat ființă Oficiul, trei persoane (Odeta Nestor, Gabi Gheorghe și subsemnatul), un computer (desktop), un birou cu două scaune, într-o încăpere de la parterul Ministerului de Finanțe. Așa arăta ONJN în primele zile de la naștere! Ulterior, prin zbateri, intervenții, rugăminți, ș.m.d., Oficiul a primit sediul de astăzi (pe Calea Victoriei), dotările din prezent (mașini, computere, birouri, scaune, etc., sediile din teritoriu), salarii decente și angajați (200 de oameni), a depus 3 proiecte pentru accesarea fondurilor europene, 2 la Bruxelles și 1 la București, toate primind aprobarea de principiu, dar din cauza faptului că nu aveam personal specializat, s-a accesat doar unul – care a fost dus la bun sfârșit, urmând ca în anii următori să fie aplicate și pentru celelalte două, dar au fost uitate prin sertarele Oficiului.

Care vi s-a părut a fi cel mai dificil lucru peste care a trebuit să treceți atunci la începuturile activității Oficiului?

Rezistența la nou a funcționarilor din ministerele de la acea dată. Concret la momentul la care am redactat propunerea de normă privind organizarea și funcționarea ONJN (HG 298/2013), am primit avize negative de la două ministere importante (justiție și finanțe) prin care se permitea doar verificarea operatorilor licențiați, pentru cei care desfășurau activitățile de exploatare a jocurilor de noroc la negru sau gri, Direcția de Control din ONJN nu avea competență. Aceste anomalii s-au perpetuat pentru primii 2-3 ani de activitate ai ONJN, atunci când trebuia să mergem la avizare pentru diverse modificări ale actelor normative care reglementau domeniul jocurilor de noroc. „Norocul” nostru a fost că instituția era în subordinea Premierului, altfel nu am fi reușit să îndreptăm nici 10% din ceea ce s-a schimbat în acea perioadă. Tot în această notă a fost și refuzul de a se crea Consiliul Consultativ la nivel de ONJN, motivul fiind că o astfel de structură nu exista la acea dată pe nicăieri. Au fost multe „tălpi” puse de diverse persoane de prin instituțiile de la acea vreme, ne trimiteau la plimbare cu fiecare ocazie, dar ei ne dădeau afară pe ușă, noi intram pe geam sau pe horn, și tot așa până când reușeam să îi convingem să stăm de vorbă, iar după ce argumentam toate cererile industriei, reușeam să trecem mare parte dintre lucrurile care erau de interes pentru operatori, jucători și nu în cele din urmă pentru statul român.

Care a fost cea mai mare reușită a dvs. ca Director a Direcției Generale Autorizări Jocuri de Noroc din cadrul ONJN?

Cu ajutorul asociațiilor din Consiliul Consultativ și a operatorilor serioși, s-a reușit reglementarea jocurilor de noroc online, oprirea activităților „sportive” din domeniul poker-ului și legiferarea cluburilor și festivalului de poker, scoaterea din piață a mijloacelor de joc la negru și gri. În ceea ce privește activitatea DGAJN, am reușit în anul 2014, cu ajutorul fetelor inimoase din direcție, să calculăm și să verificăm plata licențelor și a autorizațiilor operatorilor pentru prima perioadă de 5 ani (2009-2014) și am încasat sume importante la bugetul de stat, de la operatorii care au „uitat să declare sau să plătească” taxele conform prevederilor legale în vigoare. Atunci am identificat moduri de operare ingenioase. Spre exemplu operator care declara și plătea doar prima taxă, atunci când depunea dosarul la ONJN și trebuia să aducă dovada pentru a primi licența și autorizațiile, mai apoi declara zero pentru restul de 3 trimestre, după care venea cu CAF fără datorii pentru următorul an de funcționare și tot așa. Sau, operator care achita 100 lei prin OP, pe care mai apoi îl modifica adăugând trei zerouri, îl fotocopia și îl trimitea la ONJN, făcând dovada plății pentru licență și autorizații. Îmi amintesc că a produs un prejudiciu de aproape 3 mil. lei, pe care am reușit să-l recuperăm parțial prin indisponibilizarea mijloacelor de joc și a sumelor identificate urgent de colegii de la control în casierii.

Am reușit să creăm la nivelul DGAJN un colectiv tânăr, care s-a educat rapid și a înțeles că operatorul și jucătorul sunt cei de la care ne primeam salariile, să gândim și să răspundem nevoilor pieței într-un singur glas, în același fel pentru toată lumea și pe un ton politicos, iar eforturile făcute la acea vreme (programul de lucru depășea cu mult cele 8 ore) și-au arătat roadele într-un final. Oamenii din acea direcție sunt extraordinari, înțeleg în profunzime domeniul și au reușit să impună respect în piață prin profesionalism și condescendență, lucru pentru care îi felicit și pe această cale!

Dan Bucur, ex-Director General Direcția de Control ONJN

Dan Bucur

Dan Bucur

Dacă politicienii ar duce la bun sfârșit amenințarea de a închide industria de jocuri de noroc, probabil că menirea ONJN nu-și va mai avea sensul. De ce este totuși important ca acest domeniu să fie mai bine reglementat decât închis? Cu ce ar putea ONJN să ajute industria astfel încât să fie mai bine înțeleasă de politicieni?

Divertismentul face parte din normalitatea funcționării societății. Nu există nicio justificare pentru măsurile restrictive chiar abuzive care se iau împotriva organizatorilor de jocuri de noroc. Este o ipocrizie supraimpozitarea acestei industrii, pe de o parte, și luările de poziții publice pudibonde ale decidenților. Într-o societate cu minime pretenții de garantare a libertății individuale, suprareglementarea acestui domeniu nu se justifică. Dacă jucătorii nu vor mai avea acces la piața reglementată a acestor servicii vor găsi alte soluții, în online sau pe o piață neagră ce se va dezvolta vertiginos, scăpată de sub control și nefiscalizată. Măsuri de prevenție și combatere a ludomaniei și a altor forme de comportament neadecvat pot fi întreprinse cu condiția unui dialog corect între reprezentanții mediului privat și organele de stat. Mai menționez că aceștia din urmă ar trebui să aibă reprezentarea reală a importanței și particularităților specifice acestui domeniu, ceea ce nu prea este cazul în prezent. Despre politicieni nu am ce să spun de bine în acest sector economic, cam multe lozinci și multă ipocrizie. Din punctul meu de vedere ONJN nu are nimic de explicat politicului, aleșii neamului trebuie să își dea silința să cunoască și să înțeleagă ce votează, fiecare după propria sa conștiință și nu ca un act de disciplină. Desigur, discuția e lungă.

Care considerați că au fost cele mai bune măsuri pe care le-ați implementat ca șef al direcției de control din Oficiu și care au ajutat industria de gambling să evolueze?

Fiind o instituție nou creată a fost important să particip la crearea unor structuri funcționale, corelate și care să acționeze coordonat, după aceleași standarde profesionale pentru a atinge obiective clare și realizabile. Am considerat că este esențial pentru Direcția Generală de Control să acționeze în special pentru combaterea jocurilor neautorizate, cele care afectează în mod direct atât interesul statului, dar și pe cel al celor care respectă legislația și își îndeplinesc corect obligațiile față de buget. Desigur, întreg cadrul de reglementare trebuie respectat, dar consider că aspectele formale sunt secundare și consider că cu precădere trebuie luate măsurile consistente cu rezonanță în menținerea climatului de legalitate în acest sector de activitate și care asigură o concurență deschisă și loială pentru operatorii de jocuri de noroc.

Ce ar trebui să se întâmple în următorii 10 ani în ONJN astfel încât această instituție să fie una modernă și cu un rol important în cadrul instituțiilor statului?

În ceea ce privește modernitatea Oficiului consider că este o instituție adecvată și dinamică, cu capacitate de a se adapta cerințelor concrete ale pieței. Cred că problemele apar atunci când reglementările sunt luate în general fără o reală consultare cu mediul de afaceri și cu specialiștii în domeniu. Sunt situații în care atât operatorii, cât și agenția de aplicare a legii se regăsesc în situația din gluma cu brânciul pe scări ca să-l întrebi pe om de ce se grăbește. Au și persistat reglementări neclare, imprevizibile și cu efecte necunoscute. De exemplu, reglementarea de a dreptul aberantă privind distanțarea spațiilor de joc față de anumite clădiri cu funcționalitate social, educativă, culturală sau sanitară. S-au făcut investiții, sunt oameni angajați, existența lor, și nu numai, depinde de aceste spații. Ce facem, îi trimitem în pădure? Cine își asumă pierderile de locuri de muncă și încasări bugetare? Excesul acesta de moralitate duce în cealaltă parte, la imoralitate!

În ceea ce privește viitorul Oficiului, consider că nivelul de colectare al taxelor și impozitelor pe care îl asigură, care depășește semnificativ nivelul din alte sectoare ale economiei, justifică alocarea de fonduri necesare desfașurării activității în bune condiții, asigurării suplimentării de pesonal, structuri și mijloace tehnice și materiale care să mențină activitatea la nivelul dinamicii industriei de divertisment sau chiar s-o devanseze prin anticipație și analiza informațiilor. Nu în ultimul rând, mă gândesc la asigurarea dezvoltării profesionale cu asigurarea specificității și la cooperarea interinstituțională cu respectarea competențelor fiecărui participant.





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.