Tag Archives: OUG 77/2009

2018: Un an al consolidării industriei din perspectiva ROMBET

Anul 2018 este anul în care legislația primară și secundară, prin OUG 77/2009 și HG 111/2016, își vor arăta pe deplin efectele prin faptul că au pus bazele unei reglementări moderne și în deplin acord cu recomandările europene în ceea ce privește scopul comun, pentru o  industrie stabilă și bine reglementată.

 

Este anul în care ONJN urmează să regleze unele domenii cheie care nu au fost încă suficient de bine clarificate, fie că vorbim de jocul responsabil, care va prinde mai mult contur în 2018, inclusiv Fundația pentru Joc Responsabil, o clarificare necesară pentru acordarea avizului asupra acțiunilor publicitare, pentru că există încă dezbateri și abordări diferite ale operatorilor, mai ales între specificul promovărilor operatorilor online și cei land-based.

 

2018 este anul în care intră în vigoare prevederile „revoluției fiscale” și în care ROMBET, prin seminariile pe care le va organiza, atât în București, cât și în țară, trebuie să răspundă la o serie de întrebări care apar mereu din partea organizatorilor de jocuri de noroc:

 

  1. Stabilirea tipului de impozit ce urmează să fie plătit, cu respectarea obligaţiilor declarative prevăzute de lege:
  1. Impozit pe venitul micro-întreprinderilor, în condiţiile în care la 31.12.2017 au realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a unui milion de euro, la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar, cu întrebarea dacă nu cumva, odată cu aprobarea OUG 79 din 2017, se va reveni la forma inițială a prevederii, conform căreia veniturile provenite din jocuri de noroc nu pot fi impozitate sub această formă;
  2. Impozit specific, pentru activităţile prevăzute de Legea 170 din 2016 în condiţiile în care nu se încadrează la impozitul pe venitul micro-întreprinderilor, care prevalează față de impozitul specific pentru celelalte activități adiacente jocurilor de noroc;
  1. Măsuri practice pentru punerea în aplicare a prevederilor privind trecerea contribuţiilor sociale obligatorii datorate în sarcina salariaților cu obligațiile ce revin angajatorilor. În acest sens angajatorul urmând să stabilească, să reţină, să declare şi să plătească obligaţiile datorate şi de salariaţi;

Nivelul contribuţiilor datorate şi a impozitului pe venit începând cu anul 2018:

Salariat: contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat – 25 %; contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate – 10%.

Angajator: contribuția asiguratorie pentru muncă datorată bugetului de stat – 2,25%.

Cota de impozitare: cota de impozit este de 10% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului.

Vorbind despre 2018 dl. Dan Ghiță, președintele ROMBET, spune că „este important să dăm semnalul care trebuie: avem o piață consolidată, stabilă, transparentă și reglementată. În plus, suntem predispuși la schimbare întrucât apetitul pentru creștere este încă extrem de pregnant. Avem o generație tânără de oameni de afaceri în industrie, iar acesta este un alt semn foarte bun, pentru că și-au construit reputația într-o epocă a schimbării, știu ce înseamnă și sunt pregătiți pentru ea. Mai mult, o vor și genera”.

 

Dl. Bogdan Coman, director executiv ROMBET, crede că 2018 va mai produce câteva schimbări: apar tot mai multe companii de suport pentru industria de jocuri de noroc care furnizează servicii mai ales în dezvoltarea de software specializat. “Dacă ne uităm la țările vecine – Bosnia, Serbia, Macedonia, Bulgaria – vedem că acesta este un trend tot mai accentuat. Companii de IT din industrie, originare în Balcani, devin tot mai importante în întreaga Europă. Acest fapt reprezintă o oportunitate extraordinară pentru România datorită și faptului că țara noastră este renumită pentru resursa umană în domeniul IT. Credem că acest trend va continua și se va accentua în acest an, nu doar pe baza accesării de resurse din regiune, dar și în urma creșterii interne semnalate de mulți dintre membri asociației noastre”.

 

Din punct de vedere organizațional ROMBET speră că 2018 va fi anul în care asociațiile din domeniu vor lucra cel mai bine împreună și își vor uni eforturile pentru mai multă unitate în strategii și acțiuni. Deja startul este dat din 2017: acum trebuie consolidat parteneriatul între asociații.

 

OPINIE ROMANIAN BOOKMAKERS – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România

FRF nu are nicio bază de argumentare pentru încercările de a dobândi dreptul de a licenția, pe linie sportivă, operatorii de pariuri

 

Reprezentanții Federației Române de Fotbal (FRF) au susținut foarte fervent în ultimele săptămâni o serie de amendamente la Proiectul de Lege de aprobare a OUG 38/2017 de modifcare a Legii Sportului 69/2000.

 

În rezumat, respectivele amendamente propun instituirea prin lege a obligației din partea organizatorului de pariuri de a obține o licență din partea federațiilor sportive naționale spre a putea oferi pariuri pe rezultate ale evenimentelor din respectivul sport.

 

Bineînțeles că FRF este cea mai interesată dintre federațiile sportive în a obține o astfel de prevedere, dat fiind că eventualele cuantumuri financiare obținute de la operatorii de pariuri ar merge, în proporție covârșitoare, spre fotbal.

 

Mai jos regăsiți o cercetare a Romanian Bookmakers cu privire la ponderea diverselor sporturi autohtone, ca evenimente pe care mizează pariorii din România:

 

Sport % din totalul biletelor plasate care au conținut evenimente organizate de federațiile sportive din România % din cuantumul mizei totale plasate mizat pe evenimente organizate de federațiile sportive din România
Fotbal 4.83 6.77
Handbal 0.037 0.087
Baschet 0.015 0.027
Fotbal in sala 0.00084 0.0020
Volei 0.00064 0.0015
Polo 0.00001 0.000014

 

Se observă în primul rând că ponderea evenimentelor sportive autohtone în biletele plasate de pariorii români este una mică (circa 5%). Astfel, respectând principiul proporționalității (prețul corect plătit pentru un bun sau un serviciu) în eventuala negociere pentru “dreptul comercial asupra rezultatelor evenimentelor sportive”, nu se va genera nici măcar pentru FRF un venit substanțial din exploatarea acestui “drept”. Iar pentru handbal, baschet, volei sau polo, cuantumurile financiare asigurate astfel ar fi cu adevărat derizorii.

 

De aici două concluzii:

 

  1. Confruntați cu solicitări fanteziste din partea federațiilor sportive naționale, operatorii au la îndemână decizia eliminării din oferte a evenimentelor sportive autohtone, dat fiind că impactul operațional nu va fi unul semnificativ;
  2. Eventualele venituri asigurate în baza “dreptului comercial al federaţiilor sportive naţionale asupra evenimentelor sportive” vor sta, în proporție covârșitoare, în dreptul FRF.

 

“FRF este persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, autonomă, neguvernamentală”, conform Statutului FRF (poate fi consultat pe portalul web www.frf.ro)

 

Astfel, în fapt, prevederile propuse nu vor crea decât situația aberantă de a obliga printr-un act normativ ca mai multe societăți comerciale să cedeze din încasări către o altă entitate de drept privat, în baza unui drept comercial fictiv.

 

Mergând mai departe, în legătură cu argumentația pe care o folosesc reprezentanții FRF, Romanian Bookmakers aduce următoarele edificatoare clarificări:

 

  1. 1.      Prin aplicarea amendamentelor susținute de FRF se determină încălcarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, prin condiționarea licenței de funcționare acordată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) de cea acordată de federațiile sportive.

În punctele de vedere susținute de MTS și ONJN pe aceeași tematică, însușite ca puncte de vedere ale Guvernului, se iterează că, prin reglementările propuse de FRF se produce o eludare a rolului ONJN de exercitare a autorității de stat în domeniul jocurilor de noroc.

 

Astfel, în Romania, organizarea și exploatarea activității de jocuri constituie monopol de stat și se desfășoară în condițiile OUG 77/2009, privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Acest act normativ reglementează faptul ca administrarea monopolului de stat este exercitată exclusiv de ONJN, în baza OUG 77/2009.

 

  OUG 77/2009,  Art. 1:

 

(1)        Organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat şi se desfăşoară în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

 

(2)        Statul poate acorda dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe bază de licenţă de organizare a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate, astfel cum acestea sunt clasificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, şi de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, documente nominale şi limitate în timp, ce vor fi exploatate în mod direct de deţinătorul licenţei.

 

OUG 77/2009, Art.15, alin.8:

 

(8) Licenţa de organizare şi autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc permit operatorului economic care le-a obţinut să desfăşoare activitatea pe întregul teritoriul României, fără a fi necesară obţinerea de autorizaţii, aprobări, taxe suplimentare, avize ori licenţe din partea altor autorităţi.

 

Permiterea acordării de licențe de către federațiile sportive naționale către operatorii de pariuri sportive intervine, așadar, fundamental în rolul ONJN, cu implicații directe asupra colectării bugetare asigurate din activitatea comercială de exploatare de pariuri sportive.

 

  1. 2.      Analogia întreprinsă de FRF a presupusului <drept comercial> asupra rezultatului evenimentului sportiv în sine cu dreptul comercial de transmisie TV sau pe alt suport media nu este susținută legislativ.

 

FRF își susține poziția și prin invocarea unei analogii cu dreptul federației din respectiva ramură sportivă de a comercializa drepturile de transmisie TV sau pe alt suport media privind evenimentele sportive pe care le organizează. Chiar FRF, în poziția sa publică, asimilează aceste drepturi unor  <drepturi de proprietate intelectuală>, invocând că, după aceeași rațiune legislativă, trebuie să fie recunoscut și un <drept comercial> asupra rezultatului evenimentului sportiv.

 

Această considerație a FRF nu este însă susținută legal, ba chiar dimpotrivă, de vreme ce este foarte clar legiferat până unde poate merge revendicarea unui drept de proprietate intelectuală. Așadar, un astfel de drept este reglementat de Legea drepturilor de autor și drepturilor conexe, nr. 8/1996.

 

Dacă drepturile de transmisie TV sau pe alt suport media sunt protejate ca drepturi de proprietate intelectuală de către acest act normativ, în schimb se reglementează tot explicit că o informație sau o știre de presă, simplul fapt sau simplele date nu pot face obiectul revendicării unor astfel de drepturi:

 

Articolul 9 din Legea drepturilor de autor și drepturile conexe, nr. 8/1996:
Nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele:
a)ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de funcționare sau conceptele matematice ca atare și invențiile, conținute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

b)textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora;

c)simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale organizațiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul și medalia;
d)mijloacele de plată;


e) știrile și informațiile de presă;

f) simplele fapte și date.

 

Este evident că un eveniment sportiv este o informație de presă și, mai mult, este un simplu fapt public, după cum rezultatele sportive sunt simple date, fapte și, de asemenea, informații de presă, deci nu pot face obiectul unui drept comercial. Fiind o informație publică, evenimentul sportiv și rezultatul acestuia pot fi reutilizate de oricine, fie și în scop comercial, fără a comporta accesarea contracost a unui drept comercial sau a fi necesară o licențiere prealabilă.

 

  1. 3.      Legislația europeană nu reglementează și nu încurajează exercitarea unui <drept comercial> asupra rezultatului evenimentului sportiv. Curtea Europeana de Justiție a tranșat subiectul, în sensul că rezultatul evenimentului sportiv nu poate face obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală.

 

FRF argumentează și că Parlamentul European și Comisia Europeană ar încuraja atribuirea către organizatorii de competiții sportive a dreptului comercial asupra rezultatelor evenimentelor sportive.

 

FRF a invocat, în această ordine de idei, două Rapoarte emise de Comisii ale Parlamentului European, respectiv: Raportul referitor la jocurile de noroc online în piața internă (2011/2084(INI)) și Raportul referitor la o abordare integrată a politicii în domeniul sportului: bună guvernanță, accesibilitate și integritate (2016/2143(INI)).

 

Aceste rapoarte nu au însă valoare de reglementare legislativă, ci doar de identificare a unor direcții oportune de enunțare sau modificare viitoare a actelor normative europene în vigoare. Reprezintă doar studii asupra unor viitoare necesități de mai bună legiferare care pot sau nu să fie considerate oportune la generarea efectivă de legislație. Ori, de la momentul emiterii lor și până în prezent, aspectele evidențiate de reprezentanții FRF nu se regăsesc preluate în prezent în niciun text cu valoare de legislație la nivel european.

 

Nu există, așadar, niciun act normativ european și cu atât mai puțin unul cu statut de Directivă a Comisiei Europene, care să impună conceptul de <drept comercial asupra rezultatului unui eveniment sportiv> revendicat în amendamentele prezentate și să atragă o modificare a cadrului legislativ național.

 

În schimb, jurisprudența europeană ne clarifică fără echivoc această problematică:

 

În cauza C-203/02, William Hill (operator de pariuri din Marea Britanie) vs. British Horse Racing Board (organizatorul curselor hipice din Marea Birtanie). Curtea Europeană de Justiție a stabilit în hotărârea sa că operatorul de pariuri nu este grevat de a plăti organizatorului evenimentelor sportive drepturi ce rezidă din utilizarea informațiilor privind aceste evenimente în oferta de pariuri. S-a reținut astfel foarte clar că operatorul de pariuri nu datorează achitarea unui drept comercial către organizatorul de evenimente ale căror rezultate sunt folosite în ofertele de pariere, deoarece aceste informații sunt interpretate ca având atributul de bază de date. Astfel, rezultatele evenimentelor sportive se supun prevederilor Directivei Comisiei Europene 96/9/CE privind protecția juridică a bazelor de date.

 

Similar, și în alte două spețe soluționate de CEJ, respectiv  C‑403/08 și C‑429/08, se stabilește că rezultatele evenimentelor sportive nu pot face obiectul revendicării unor drepturi comerciale, și acestea fiind două solide izvoare de jurisprudență.

 

În concluzie, Romanian Bookmakers consider că, deși reprezentanții FRF se străduiesc să lase senzația unei argumentații solide pentru demersurile dânșilor, realitatea este alta.

 

Adăugăm, la final și informația că toate cele expuse mai sus au fost aduse la cunoștința Comisiei de Învățâmânt, Știință, Tineret și Sport a Camerei Deputaților, MTS și ONJN de Romanian Bookmakers în zilele premergătoare publicării prezentei opinii.

ROMBET – Punct de vedere asupra prevederilor noului proiect de lege privind modificarea OUG 77/2009

Rombet urmareste cu foarte mare atentie opiniile si dezbaterile pe marginea amendamentelor la proiectului de modificare al OUG77/2009. Totodata vom continua demersurile pentru adoptarea unei legislații echitabile și aplicabile, spre binele intregii noastre industrii. In acest sens, tinem permanent legatura cu membrii asociatiei, pe de o parte, si cu autoritatile implicate in procesul legislativ – si in special cu ONJN, pe de alta parte.

In incheiere, va asiguram de intreaga noastra colaborare, pentru o buna informare a opiniei publice despre subiectele de interes pentru industria de gambling.

A.O.P.J.N.R. – Punct de vedere asupra prevederilor noului proiect de lege privind modificarea OUG 77/2009

In cele ce urmeaza dorim sa facem referire la o parte din prevederile noului proiect de lege privind modificarea OUG 77/2009 in elaborarea carora nu s-a tinut cont de propunerile noatre si cu care nu suntem de acord, punct de vedere exprimat si in ultima sedinta a Consiliului consultativ.

1. La art. 15, alin. 6, lit. a se prevede ca numarul minim de slot-machine care pot fi exploatate de catre un organizator va fi de 100 de masini.

Deoarece prin modificarile administrative si fiscale preconizate eforturile financiare ale unui operator sunt mult mai mari, consideram imposibil de atins sau mentinut acest prag de catre o mare parte din operatorii actuali de pe piata. De asemenea, datorita acestor motive, precum si al taxelor de licenta, autorizare, taxa de viciu, garantii si alte cheltuieli, acest numar minim de masini se va dovedi o bariera extrem de greu de surmontat pentru o companie noua, care doreste sa intre pe piata fiind considerat si in trecut de catre Consiliul Concurentei ca o bariera neconcurentiala impusa firmelor care doresc sa inceapa acest tip de activitate.

Solicitam revenirea la forma anterior convenita in discutiile dintre ONJN si reprezentantii industriei, respectiv un numar de minim 50 mijloace de joc/organizator.

2. La art. 15, alin. 6, lit. a (i) se prevede stabilirea unui numar minim de 20 slot-machine care pot fi exploatate intr-o sala de jocuri dedicata. Acest numar minimal este in mod nefundamentat stabilit, excluzand din circuitul comercial de exploatare a jocurilor de noroc cea mai eficienta categorie de exploatare specifica operatorilor de nivel mic si mediu, respectiv cea intre 10 si 20 de masini, mai ales pentru zonele geografice unde nu se justifica d.p.d.v. economic exploatarea unui numar mai mare de masini.

Solicitam revenirea la forma anterior convenita in discutiile dintre ONJN si reprezentantii industriei, respectiv un numar de minim 10 mijloace de joc de tip slot-machine/sala de joc dedicata.

3. La art. 15, alin. 6, lit. a (ii) se prevede stabilirea unui numar fix de 2 aparate electronice atribuitoare de castiguri cu risc limitat. In conditiile in care acest tip de mijloc de joc va avea un nivel semnificativ mai mic al incasarilor raportat la un nivel de ocupare mai mare, datorita costurilor de participare reduse pt. jucatori, este strict necesara marirea numarului de astfel de masini ce pot fi instalate intro locatie.

De asemenea, toate cheluielile unui operator/aparat/locatie, respectiv costurile generate de logistica, personal de intretinere, administrare, costurile de conectare la sistemul de monitorizare, etc, vor putea fi mai bine optimizate cu un numar mai mare de masini/locatie.

Solicitam revenirea la forma anterior convenita in discutiile dintre ONJN si reprezentantii industriei, respectiv un numar minim de 2 (sau 3) si maxim de 5 aparate electronice atribuitoare de castiguri cu risc limitat, ce pot fi instalate intr-o locatie.

4. La pct. 4 din Anexa, lit. C, se prevede ca taxa de viciu aferenta jocurilor de tip slot-machine, in valoare de 400 Euro/post autorizat/an se achita de catre organizator odata cu taxa de licenta.

Solicitam revizuirea acestui punct, in sensul corectarii si enuntarii sale in mod explicit, respectiv:

– taxa de viciu nu se datoreaza de catre organizatori pt. exploatarea aparatelor electronice atribuitoare de castiguri cu risc limitat.

– taxa de viciu aferenta mijloacelor de joc slot-machine se va achita in rate trimestriale egale odata cu taxa de autorizare.

5. Anexa, pct. 1, subpunctul I, lit. G – licenta 20000 euro

Solicitam revenirea la forma anterior convenita in discutiile dintre ONJN si reprezentantii industriei, respectiv 7500 euro/an.

6. Anexa, pct. 1, subpunctul II, lit. G (i) – autorizatie slot-machine 2600 euro

Solicitam revenirea la forma anterior convenita in discutiile dintre ONJN si reprezentantii industriei, respectiv 2000 euro/an/post.

7. La art. 14, alin. 2, lit. b, (v) se prevede ca plata taxei de autorizare se face in doua rate semestriale egale, respectiv prima rata pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost aprobata autorizarea, iar urmatoarea rata pe data de 25 Iunie sau Decembrie.

Consideram nerealista aceasta formula de plata a taxelor, deoarece in practica aceste termene de plata vor genera mari blocaje de disponibilitate a sumelor de bani necesare platii in avans a taxei de autorizare.

Solicitam pastrarea formulei actuale, respectiv plata in patru rate trimestriale.

Precizam ca cele prezentate mai sus sunt doar cateva aspecte, cele mai importante, legate de prevederile noului act normativ, care contravin propunerilor exprimate de asociatiile de profil in cadrul consultarilor din Consiliul consultativ de pe langa O.N.J.N..

 

 

 

 

 

 

 

COMUNICAT PRESA ROMBET

Am primit pe adresa redactiei urmatorul comunicat, pe care, in cele ce urmeaza il redam integral:

 

București, 1 august 2014

Ref: Punctul de vedere al Guvernului privind propunerile legislative de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

Stimați membri Rombet,

După cum știți, cu toții suntem preocupați de evoluția dezbaterilor și a evaluărilor guvernamentale și parlamentare privind proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

În ședința de Guvern de ieri, 31 iulie a.c., s-a discutat formularea unui punct de vedere cu privire la inițiativa de amendare a OUG 77/2009. Guvernul a dat aviz NEGATIV propunerii legislative de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009, propunere iniţiată de domnul deputat PSD Iacoban Sorin Avram, împreună cu un grup de parlamentari PSD, PNL, PP-DD, PD-L și de la Minorităţile Naţionale.

Stimați membri,

Acesta este un semn că implicarea activă a conducerii Rombet în apărarea intereselor industriei jocurilor de noroc și a membrilor săi a început să dea roade: cele pe care le așteptam.

Decizia de ieri a Guvernului este o dovadă că, fiind și rămânând uniți, putem susține cauzele care ne sunt favorabile, care aștern fundația unei industrii reprezentative pentru economia românească și pentru viitor.

Rombet face, astfel, un pas înainte pe un drum dificil în care are nevoie de sprijinul dumneavoastră. Am arătat, o dată în plus, că putem. Trebuie să și vrem.

 

 

Cu stimă,

Dan Alexandru Ghiță

Președinte ROMBET

VESTE ŞOC: On-line-ul şi turneele de poker – liber la joc…, dar şi la taxat

Noile prevederi legislative ce pot fi adoptate de plenul Parlamentului României în perioada următoare repun pe tapet deciziile luate de Guvern anul trecut prin OUG 77/2009.

 

“În urma dezbaterii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în şedinţa din data de 23 iunie 2010, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea Plenului Camerei Deputaţilor a unui raport cu amendamente admise prezentate în Anexa nr.1 şi amendamente respinse prezentate în Anexa nr.2.” aşa ne-au fost anunţate seriile de reglementări legislative ce au fost luate în discuţie în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. 

Iată informaţiile de interes maxim ce derivă din raportul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc:

La Art. 10 – cel care clasifică jocurile de noroc, s-au adus următoarele completări:

La articolul 10 alineatul (1), după litera f) se introduc 3 noi litere, literele g), h), i), cu următorul cuprins: “g) jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă;

(h) pariurile on – line reprezentând activitatea de pariuri în cotă fixă, organizată prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă;

(i) jocurile de noroc on-line reprezentând totalitatea jocurilor de noroc, altele decât cele definite la lit. a), e), f), g) şi h), care sunt desfăşurate altfel decât în prezenţa fízică a jucătorilor, organizate şi transmise prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, şi pentru care un organizator de jocuri de noroc a obţinut autorizaţie şi licenţă.”

Prin completarile aduse art. 10 se definesc categoriile de jocuri de noroc online permise şi reglementate prin prezentul act normativ. Odată cu permiterea organizării de jocuri on-line se asteaptă în urma măsurii, îincasări suplimentare din taxe şi impozite, precum şi o supraveghere mai bună a domeniului.

La articolul 13 – cel care prevede acordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv acordarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Pentru societăţile care organizează pariuri în cotă fixă şi/sau pariuri on line, taxa pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc se stabileşte în funcţie de încasările efectiv realizate de societăţi din exploatarea acestei activităţi, dar nu mai puţin de nivelul minim al taxei stabilite în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă; 

(3) Taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc constituie venit la bugetul de stat. Un procent de 5% din aceste taxe se alocă anual prin legea bugetului de stat astfel: 1,5% la Fondul cinematografic şi 3,5% pentru Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice. Sumele se virează lunar din buget la nivelul încasărilor.”

Prin modificarea adusă la art. 13 alin. (2) se urmăreste cuprinderea în sfera de aplicare a legii şi a activităţii de pariuri on line.

La articolul 15 alineatul (2), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

h) mijloacele de joc utilizate la jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune indiferent de modul constructiv sau operaţional al acestora, sunt vizate de Biroul Român de Metrologie Legală.

Totalul taxelor de participare colectate şi totalul premiilor acordate se centralizează într-un sistem electronic central amplasat pe teritoriul României. Sistemul electronic central, prin grija şi pe seama organizatorului, va fi conectat cu un terminal situat la Ministerul Finanţelor Publice, pus la dispoziţie gratuit de organizatori, şi va conţine sau va permite accesul la informaţii privind: totalul taxelor de participare colectate în orice zi şi totalul premiilor acordate.”

Aşadar, condiţia deţinerii avizului emis de „Loteria Română” ce era prevăzut înainte în acest articol, conform căruia jocurile de noroc propuse a fi autorizate nu încalcă dreptul de exclusivitate şi nu împietează asupra realizării obiectului de activitate al acesteia, a fost eliminată, deoarece transforma indirect această entitate într-un organism având competenţe în activitatea de autorizare a jocurilor de noroc.

“Scopul normei legale trebuie să fie şi acela de a permite accesibilitatea, în condiţii de egalitate de şanse a tuturor agenţilor economici la toate jocurile reglementate şi nu de a institui condiţii restrictive. În condiţiile în care <<Loteria Română>> ca orice alt agent economic, se supune aceluiaşi cadru juridic general în materia jocurilor de noroc, operând pe acelaşi sector de piaţă – participanţii la jocurile de noroc, competenţa de a emite avizul, este o premiză a unei cenzurări abuzive, ce nu are legătură cu statul de drept”, aşa suna “motivaţia” introducerii acestei prevederi expusă în raport.

La acelaşi articol 15 alineatul (2), după litera h) se introduce o nouă literă, lit.h¹) cu următorul cuprins:

„h¹) maşinile de joc tip slot-machine au o vechime de maximum 5 ani la data solicitării primei autorizaţii de exploatare.”

Prin această propunere se are în vedere permiterea pătrunderii pe piaţă a unor aparate de joc moderne cu o vechime relativ mică. În acest fel se va asigura o protecţie, pe de o parte, a pieţei faţă de importul aparatelor uzate sau depăşite din punct de vedere tehnologic, iar, pe de altă parte, va constitui o garanţie pentru jucători a bunei funcţionări a aparatelor.

O prevedere foarte importantă a fost introdusă în cadrul aceluiaşi art.15, astfel, la “alineatul (2) după litera h) se introduc două noi litere, lit. (i) şi (j) cu următorul cuprins:

“i) jocurile de noroc de tip pariuri online, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line operatorul economic trebuie să facă dovada deţinerii tuturor echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea şi transmiterea acestor tipuri de jocuri de noroc şi acestea să fie situate în mod obligatoriu pe teritoriul României;

j) condiţiile suplimentare ce trebuie îndeplinite de operatorul economic pentru obţinerea licenţei de exploatare a jocurilor de noroc prevăzute la art.10, alin. (1) lit g), h) şi i) vor fi reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”

Prin completarea art. 15 alin. (2) cu lit. i) si j) se urmăreşte stabilirea condiţiilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc on line, în sensul obligativităţii existenţei pe teritoriul României a echipamentelor tehnice, pentru a asigura o bună supraveghere şi un control eficient a pieţei jocurilor de noroc on line. De asemenea, se urmăreşte stabilirea condiţiilor suplimentare ce trebuie îndeplinite de organizatorii de jocuri de noroc on line în România, condiţii care vor fi detaliate şi implementate prin normele de aplicare.

La articolul 15 alineatul (6) litera a), punctele (i) şi (iii) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(i) minimum 15 mijloace de joc pentru spaţiile în care, pe lângă celelalte activităţi care se desfăşoară în cadrul incintei respective, altele decât exploatarea de jocuri de noroc, se exploatează numai această categorie de mijloace de joc.

În OUG 77/2010 erau prevăzute “minimum 20 de mijloace de joc…”, constatându-se că, în practică, în majoritatea locaţiilor autorizate pentru pariuri în cotă fixă, au fost amplasate şi mijloace de joc tip slot machine, de multe ori activitatea de pariuri desfăşurându-se mai mult de formă, se motiveaza în document apariţia acestei prevederi:

“(iii) minimum două mijloace de joc, dar nu mai mult de 5 mijloace de joc, pentru locaţiile autorizate pentru activitatea de pariu sau loto”.

În această situaţie se impune reglementarea expresă a posibilităţii de a exploata 2 mijloace de joc doar în locaţiile autorizate pentru activitatea de loto, iar pentru locaţiile autorizate pentru activitatea de pariuri minimum 2 mijloace de joc, dar nu mai mult de 5.

La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi exploatează, pe bază de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor pot organiza turnee de poker în baza unui regulament aprobat de comisie şi cu condiţia plăţii taxei de organizare. Cuantumul taxei de participare este cel stabilit prin anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă şi constituie venit la bugetul de stat.”

Prin această propunere se are în vedere instituirea unei taxe pentru organizatorii care doresc să realizeze turnee de poker, fenomen care a luat amploare în ultima perioadă, în acest fel urmărindu-se reglementarea activităţii precum şi obţinerea unor venituri suplimentare la bugetul de stat.

La articolul 29, alineatul (8), cel care prevede nivelul garanţiilor pentru acoperirea riscului de neplată, “după litera e) se introduc trei noi litere, literele f) g) h), cu următorul cuprins:

“f) 4.000.000 lei pentru jocurile de noroc de tip pariuri on line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă;

g) 1.000.000 lei pentru jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă;

h) 10.000.000 lei pentru operatorii economici autorizaţi să exercite controlul tehnic, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă.”

La Anexă, cea care prevede ”taxele anuale percepute pentru activităţile din domeniul jocurilor de noroc” se prevăd următoarele:

I) Taxe aferente licentei de organizare a jocurilor de noroc (anuale) se introduc 3 noi litere, lit. H-J, cu următorul cuprins:

„H. Pentru jocurile de noroc de tip pariuri on- line 200.000 lei;

I. Pentru jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă: 200.000 lei;

J. Jocuri de noroc on-line 800.000 lei. “

II) Taxe aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale) “litera C se modifică şi va avea următorul cuprins:

C. Pentru pariuri în cotă fixă şi pariuri on- line: 5% din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 250.000 lei, pe baza documentaţiei tehnico-economice de eficienţă prezentate de operatorul economic”;

De asemenea literele F şi G se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„F. Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 30.000 lei pentru fiecare sală, precum şi 3% din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de la Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A., care se achită în avans la Trezoreria Statului, cu prezentarea ordinului de plată vizat de trezorerie la ridicarea cartoanelor;

G. Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 10% (în loc de 20% cât era până acum) din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 400.000 lei, pe baza documentaţiei tehnico-economice de eficienţă prezentate de operatorul economic.”

La acelaşi punct II), după litera G se introduc două noi litere, lit. H şi J, cu următorul cuprins:

“H. Pentru jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă: 20% din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 400.000 lei, pe baza documentaţiei tehnico-economice de eficienţă prezentate de operatorul economic;

J. jocuri de noroc on-line: 1,5% din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 1.000.000 lei, pe baza documentaţiei tehnico-economice de eficienţă prezentate de operatorul economic.”

În ceea ce priveşte punctul 2 din Anexă, cel care prevede valoarea minimă a capitalului social subscris şi vărsat la data solicitării cererii de obţinere a licenţei de organizare a jocurilor de noroc, după litera G se introduc trei noi litere, H, I, J cu următorul cuprins:

“H. Pentru organizatorii care exploateaza jocuri de noroc de tip pariuri în cotă fixă on- line: 1.000.000 lei;

I. Pentru organizatorii care exploatează jocuri bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobila: 500.000 lei;

J. Pentru organizatorii care exploatează jocuri de noroc online: 1.000.000 lei.”

În fine, la Anexă, după punctul 2 “Valoarea minimă a capitalului social subscris şi vărsat la data solicitării cererii de obţinere a licenţei de organizare a jocurilor de noroc”, se introduce un nou punct, punctul 3 cu următorul cuprins:

3. Taxa de organizare pentru turnee de poker: 200.000 lei.