Tag Archives: Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen

Codul etic de comunicare comercială responsabilă – versiunea beta?

de Alina Dumitru și Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Alina Dumitru

În articolele precedente am trecut în revistă o serie de inițiative de reglementare sau proiecte de lege care,

Andrei Cosma

în eventualitatea intrării în vigoare, vor genera un puternic impact pentru industria locală de jocuri de noroc. Toate aceste propuneri de lege ferenda nu proveneau însă de la autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc, ci de la alte autorități a căror sferă de competență se extinde și asupra sectorului de gambling. Însă, în prezentul număr avem ocazia de a face o scurtă radiografie a unui demers ”pursânge”, al cărui autor este însuși Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (”ONJN”).

Astfel, la data de 14 februarie 2018, ONJN a publicat pe website-ul oficial Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc (”Codul”). În mod inerent, orice demers sau poziție oficială exprimată de ONJN necesită, ca examen tehnic preliminar, stabilirea naturii sale juridice și a efectelor pe care le generează. Acest examen s-a dovedit a fi unul (cel puțin) sinuos deoarece, dacă în preambulul Codului se precizează că acesta reprezintă ”un ansamblu de norme de autoreglementare” (deși autoreglementarea, ca regulă, presupune cu totul alte exigențe legale decât simpla emitere a unui act unilateral de către o autoritate publică), în ultima secțiune a Codului se concluzionează, într-un prim paragraf, că actorii implicați în domeniul jocurilor de noroc ”consimt în mod liber” la setul de reguli create, însă, în paragraful imediat următor, se precizează că normele incluse în Cod ”au caracter complementar” în raport cu cadrul legal în domeniul comunicărilor comerciale.

O primă poziție oficială privind forța juridică a acestui Cod a fost exprimată în cadrul ședinței Consiliului Consultativ al ONJN organizată la data de 22 februarie 2018, unde reprezentanții autorității au precizat faptul că documentul în discuție are caracter pur consultativ și nu constituie un instrument pentru a sancționa eventualele încălcări ale regulilor/standardelor ilustrate în Cod. În cadrul aceleași ședințe s-a agreat că cei implicați în industrie vor formula propuneri de modificare pe marginea Codului.

Cu toate acestea, în comunicatul publicat pe website-ul ONJN la data de 26 februarie 2018, în urma ședinței Consiliului Consultativ, nu mai este specificată invitația de a propune amendamente, adresându-se în schimb propunerea autorității ca operatorii de jocuri de noroc să își ”asume” Codul.

Chiar dacă la acest moment, în opinia noastră, nu ne aflăm în fața unui set de reguli propriu-zise, nu considerăm lipsit de utilitate să ne imaginăm care ar fi impactul generat de unele dispoziții prezente în versiunea în continuare disponibilă pe website-ul autorității.

Semnalăm în acest sens regula din Cod potrivit căreia “comunicarea realizată prin intermediul mediilor de comunicare care nu aparțin organizatorilor de jocuri de noroc, indiferent de canalul utilizat, se va efectua prin plasarea – prin grija organizatorilor – în zonele, paginile, reale sau virtual, în intervalele orare, în care, pentru canalul de comunicare respectiv se pot da asigurări că cel puțin 90% din audiență are peste 18 ani, ori canalul este destinat în mod exclusiv acestui segment de piață”.

Privită în teorie, această dispoziție se grefează pe interpretarea exprimată de Consiliul Național al Audiovizualului în cadrul unei decizii generice de intrare în legalitate adoptată în decembrie 2017 din care pare să se extragă concluzia că, în opinia CNA, începând cu 1 ianuarie 2018, comunicările comerciale audiovizuale la servicii de jocuri de noroc pot fi difuzate doar în intervalul orar 23:00 – 07:00. Însă, standardul propus de ONJN pare să conducă la restricții chiar mai oneroase decât cele trasate de CNA, deoarece implementarea regulii din actuala versiune a Codului ar putea echivala, în opinia noastră, cu o interzicere totală a publicității televizate pentru jocuri de noroc. Mai exact, în conformitate cu dispozițiile Codului de reglementare a conținutului audiovizual (act normativ cu forță obligatorie)  programele 18+ nu pot fi difuzate de către furnizori de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României, ci doar de către canale străine și în regim criptat, astfel că dacă vorbim de “canale destinate exclusiv acestei categorii de vârstă“, s-ar putea foarte ușor confunda că este vorba de aceeași restricție impusă de Codul Audiovizual programelor 18+.

Totodată, prin raportare la cerințele de acuratețe și claritate a normelor, nu putem să nu remarcăm că regula din Cod impune furnizarea de garanții privind vârsta minimă a audienței, deși, prin definiție, măsurarea și stratificarea audienței în domeniul audiovizual se realizează prin utilizarea tehnicilor de statistică, concluziile fiind extrase pe bază de eșantioane, iar nu prin analizarea exhaustivă a unui segment de public.

O altă regulă inserată în Cod, care aparent contravine practicilor comerciale utilizate în prezent în mare măsură de numeroși organizatori de jocuri de noroc și necenzurate de ONJN (cel puțin până acum), este cea potrivit căreia “comunicarea nu trebuie să fie realizată prin intermediul persoanelor cu notorietate, cum sunt modelele, actorii, sportivii renumiți – folosind prezența sau imaginea acestora”. În opinia noastră, imposibilitatea de utiliza, spre exemplu, sportivii de renume pentru a promova un serviciu profund legat de evenimentele sportive ar putea crea o barieră de comunicare comercială excesivă din moment ce una dintre tehnicile standard de marketing se bazează pe utilizarea acelor persoane a căror imagine publică/reputație rezonează în percepția destinatarilor produsului/serviciului promovat.

Prin urmare, deși nu putem decât să salutăm intenția ONJN de a crea un set de reguli de publicitate responsabilă menită să protejeze minorii și alte categorii de persoane vulnerabile împotriva efectelor negative ale jocurilor de noroc, trebuie totuși subliniat că noțiunea de ”publicitate responsabilă” presupune, în primul rând, existența unei publicități, iar nu interzicerea sa completă. În al doilea rând, o conduită responsabilă a industriei nu poate fi realizată decât prin stabilirea unor standarde clare, previzibile și transparente. Cu alte cuvinte, nu se poate reproșa iresponsabilitatea atât timp cât nu se cunosc în mod cert care sunt limitele responsabilității.

La acest moment nu putem decât să sperăm că deschiderea manifestată de ONJN de a primi propunerile industriei de modificare a Codului va conduce la rezultatul dorit de toți cei implicați în acest fenomen, respectiv crearea unei industrii viabile, sănătoase și care operează în parametrii clar definiți.

Faceți jocurile!

EDITORIAL – Pagina 3

de INSIDER

Suntem fericiți când vedem clienții noștri mulțumiți, dar când vezi o reacție atât de pozitivă după o apariție la noi în revistă te simți împlinit! Pentru asta muncim, ca să vă ajutăm să vă îndepliniți obiectivele, ca să vă ajutăm să comunicați la un standard ridicat. Citiți-ne în continuare, susțineți-ne în continuare și noi vom fi mereu alături de voi!

Mergeți la pagina 3!

Ediția de față este una absolut teribilă! Un număr extrem de consistent, plin de informație, noutăți și opinii. După ediția din acest an a expoziției londoneze de gambling, Merkur Gaming anunță un succes răsunător la ICE Totally Gaming 2018 în paginile revistei noastre! Și nu avea cum să nu fie așa, mai ales când ai în spate o echipă atât de dedicată și profesionistă ca a lor, iar când ai jocuri grozave și staruri ca Avantgarde, Avantgarde Trio, Merkurstar și Evostar, totul pare ușor. Însă știm cu toții câtă muncă este în spatele succesului.

Kajot a excelat în cadrul expoziției ICE Totally Gaming 2018! Și nu a făcut-o oricum, ci prin seriozitatea și profesionalismul lor recunoscut, iar vizitatorii au fost captivați în special de conceptul futurist al aparatului de joc Kajot neo 49. În acest an, jocurile lor au suscitat un interes enorm pentru cazinourile online. Sub marca KAJOTgames, au prezentat peste 25 jocuri HTML5. Restul detaliilor le găsiți imediat după Cover Story.

Syswin Solutions revine în paginile revistei noastre cu și mai multă vigoare, oferind soluții performante IoT și M2M prin intermediul unei singure platforme inovative care integrează diferite tehnologii, protocoale de comunicație și senzori pentru a răspunde cerințelor de conectivitate pe care le aveți. Nu ezitați să-i contactați pentru că sunt flexibili și dispuși să se adapteze cerințelor voastre.

Partenerii noștri juridici de cursă lungă, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), fac o primă analiză a Codului Etic al Comunicării Responsabile în domeniul jocurilor de noroc, document ce a fost emis de curând de ONJN și postat pe site-ul instituției. Alina Dumitru și Andrei Cosma, reputați avocați specializați în gambling, oferă o opinie foarte interesantă pe marginea acestui subiect, punct de vedere pe care vă invit să-l aflați și voi.

Aflat într-un permanent dialog cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România – Romanian Bookmakers ne oferă o veste bună: s-a obținut ca România să dea curs abordării care să permită eventuale exceptări de la prevederile noii legislații dedicate spălării banilor. Veți afla care sunt șansele de a determina eventuale exceptări de la severele prevederi ale Directivei CE 549/2015 numai dacă citiți materialul lor.

După o perioadă de absență din paginile revistei noastre, Sorin Constantinescu revine cu un interviu absolut extraordinar prin care analizează la rece cele mai importante probleme ale industriei noastre de jocuri de noroc. De neratat!

Jocurile de noroc online necesită instrumente specifice de tratare a adicției! Și asta nu o spunem noi pentru că nu suntem specialiști în domeniu, dar doamnele doctor-psiholog Leliana Pârvulescu și Steliana Rizeanu, coordonatori ai programului “Joc Responsabil” sunt și le-am rugat să ne facă o radiografie concretă și completă a metodelor cele mai indicate de prevenire și combatere a problemelor cauzate de jocurile de noroc online. Foarte interesant! Neapărat de citit!

Reputatul expert în resurse umane, dar și recunoscut evaluator gastronom, proprietar al site-ului www.restocracy.ro, George Butunoiu, demarează în paginile revistei noastre un serial eveniment delicios despre cele mai bune restaurante din București și nu numai, cei mai tari chefi, și mai ales cele mai bune mâncăruri! Episodul pilot este dedicat restaurantului Argentine din Parcul Herăstrău și talentatului său chef, Cătălin Petrescu.

 

Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc lectură plăcută!

În(că) stadiu de proiect – de data aceasta AMLD

de Cosmina Simion și Andrei Cosma– NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Vă promiteam în articolul anterior că urmează să vă povestim despre posibilele implicații pentru industria de jocuri de noroc determinate de implementarea celei de-a patra Directive Europene în domeniul combaterii spălării banilor (AMLD).

Se pare însă că am fost puțin prea optimiști și în rândurile următoare nu avem ocazia de a analiza lucrurile în concret pentru un motiv cât se poate de franc: AMLD nu a fost nici până la data redactării prezentului transpusă în legislația națională, iar actul normativ relevant se află în continuare în stadiul de proiect.

De la început, precizăm că în cele ce urmează nu ne propunem să detaliem conținutul obligațiilor și dispozițiilor prevăzute în Proiectul de lege, ci mai degrabă să semnalăm un status quo. Nu putem însă să ignorăm faptul că noul cadru legislativ privind combaterea spălării banilor și finanțării actelor de terorism va impune standarde considerabil mai ridicate pentru a preveni aceste fenomene.

În ceea ce privește sectorul de jocuri de noroc, o primă modificare importantă constă în extinderea categoriilor de entități raportoare. Astfel, dacă sub incidența actualei legi (Legea nr. 656/2002) intră în mod explicit doar cazinourile, noua legislație extinde sfera de aplicare la genul comun, respectiv la categoria generică a tuturor ”furnizorilor de servicii de jocuri de noroc”. În plus, Proiectul de lege specifică expres că normele se aplică atât operatorilor de jocuri de noroc tradiționale, cât și operatorilor de jocuri de noroc la distanta.

Totodată, nu putem să nu remarcăm modificările referitoare la măsurile de cunoaștere a clientelei sau păstrarea documentelor. Sub imperiul viitoarei reglementări, operatorii de jocuri de noroc vor fi nevoiți să deruleze procesul de identificare și cunoaștere a jucătorilor raportându-se la o multitudine de criterii și factori de risc, fiind de asemenea obligați să păstreze documentele și informațiile obținute în acest sens atât în format hârtie, cât și în format electronic, într-o formă admisă în procedurile judiciare. Fără a diseca interpretările ce se pot naște în legătură cu aceste obligații, putem încă de pe acum să anticipăm că impactul resimțit de operatori va fi unul semnificativ.

Dincolo de data la care Proiectul de lege va ”vedea lumina Monitorului Oficial” (reamintim că termenul limită pentru transpunerea Directivei în legislația națională a fost 26 iunie 2017),  câteva aspecte de fond sunt deja neclare. Mai exact, coroborând dispozițiile din legislația de jocuri de noroc cu cele din Proiectul de lege nu se poate stabili în mod cert dacă noile reglementări naționale în domeniul AML se vor aplica și organizatorilor de jocuri de noroc la distanță nerezidenți care însă activează în România și oferă servicii jucătorilor locali în baza licenței și autorizației acordate de ONJN sau dacă aceștia se vor supune legislației AML din statul în care sunt stabiliți. Această problemă nu este una pur teoretică, ci, din contră, lecturând lista publicată de ONJN pe pagina oficială de internet, observăm că majoritatea covârșitoare a operatorilor licențiați este formată din entități nerezidente.

În dorința de a clarifica această inconsecvență, am solicitat punctul de vedere oficial al autorității de reglementare, respectiv Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Pozițiile exprimate atât în cadrul unor conferințe, cât și prin răspunsuri scrise au fost însă neclare, ONPCSB specificând chiar că soluția ar trebui oferită de ONJN, în calitate de autoritate ce a acordat licențele operatorilor nerezidenți. Desigur, competențele ONJN nu se pot extinde pe o problematică referitoare la legislația AML a cărei respectare și interpretare se află în sarcina altei autorități, aspect de altfel confirmat de către ONJN.

Se pare însă că ulterior ONPCSB a identificat un răspuns la întrebarea noastră prin vocea doamnei Steluța Oncică, care, în cadrul ultimei ediții a ReUniunii Profesioniștilor din Gambling organizată la data de 7 decembrie 2017 a specificat clar și concis că operatorii de jocuri de noroc la distanță nerezidenți ce beneficiază de licență și autorizație de la ONJN nu se supun obligațiilor de raportare ce vor fi impuse de noua legislație națională în domeniul AML, ci vor raporta informațiile și tranzacțiile necesare către autoritatea de profil din statul de reședință.

Sperăm că acesta reprezintă punctul de vedere al ONPCSB și nu vom ajunge ca la momentul implementării legii, odată adoptată, operatorii nerezidenți, dar licențiați în România să afle că au în continuare obligații de raportare și către Statul Român sau, mai grav, să fie sancționați pentru nerespectarea acestora.

Rămâne însă incertă situația acestor operatori în baza actualei Legi nr. 656/2002 (ce a implementat directiva a treia în domeniul combaterii spălării banilor). În acest caz, opinia ONPCSB pare din nou că a variat în timp. Inițial, operatorilor nerezidenți, dar licențiați în România le-au fost imputate obligațiile de raportare stabilite de Legea nr. 656/2002, însă ulterior opinia autorității s-a schimbat, dânșii opinând că legislația română nu li se aplică în acest domeniu.

Succesiunea interpretărilor oficiale sau nu, exprimate în scris sau public în cadrul conferințelor, este dificil de urmărit chiar și pentru noi. Riscurile din perspectiva reglementării nu există pentru operatori în acest caz, dat fiind că aceștia au ales să supra-raporteze, deși (cel puțin aparent) nu era necesar…sau era?

Procesul de implementare (din nou) pare să fie departe de final, iar Proiectul de lege poate suferi în continuare modificări. Potrivit unor estimări din partea reprezentanților ONPCSB, Proiectul de lege va intra în vigoare în Februarie 2018, însă regulamentul de aplicare se lasă așteptat cel puțin până la finalul anului viitor.

Faceți jocurile!3

NNDKP este Partener și Colaborator Juridic al ReUniunii Profesioniștilor din Gambling, ediția a 6-a

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre cele mai importante case de avocatură din România, a devenit Partener și Colaborator Juridic al ReUniunii Profesioniștilor din Gambling (6), eveniment ce va avea loc joi, 7 Decembrie, în Sala Paris a Hotelului Novotel din capitală.

Echipa de la NNDKP este una dintre cele mai bune în Practicile de Jocuri de noroc oferind consultanță juridică multor companii importante de gambling din România și strainătate.

În cadrul panelului de “Legislație şi problematici juridice actuale” al evenimentului nostru, ReUniunea Profesioniștilor din Gambling (6), unul din topicurile de discuţie cele mai aşteptate în mod traditional la RPG, doamnele avocat Ana-Maria Baciu și Cosmina Simion vor realiza o prezentare foarte interesantăTema propusa va fi un Studiu de caz: social games/skill games în Europa.

Av. Ana-Maria Baciu are o expertiză semnificativă în problematici juridice în domeniul jocurilor de noroc.

 

Ana-Maria Baciu este partener în cadrul NNDKP, un promotor al avocaturii de afaceri în România. Ana-Maria coordonează, împreună cu Cosmina Simion, practicile de Jocuri de noroc, Protecția consumatorilor și Publicitate ale NNDKP. Totodată, ea coordonează și practicile de Proprietate intelectuală și Farmaceutice și Servicii Medicale.

De-a lungul carierei sale de peste 17 ani, Ana-Maria a acumulat o vastă experiență asistând clienți din industrii diverse precum industria auto, a jocurilor de noroc, farma și servicii medicale, sectorul industrial, producție, retail și bunuri de larg consum, tehnologia informației, telecomunicații și media.

În domeniul jocurilor de noroc, Ana-Maria oferă consultanță societăților de jocuri de noroc, furnizorilor de servicii în sectorul jocurilor de noroc, , precum și asociațiilor relevante în legătură cu orice aspecte operaționale sau de reglementare, inclusiv prin asistarea și reprezentarea lor în relația cu autoritatea de reglementare din România. Totodată, în ultimii ani, Ana-Maria a fost implicată în procesul de elaborare a legislației în domeniul jocurilor de noroc.

În plus, Ana-Maria contribuie în mod frecvent la diverse publicații de profil din industria jocurilor de noroc și participă la conferințe de specialitate locale și internaționale, inclusiv în calitate de speaker.

Ana-Maria este membru general al International Masters of Gaming Law (IMGL).

Av. Cosmina Simion este un important specialist în problematici juridice legate de jocuri de noroc la Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson (NNDKP).

Cosmina Simion este partener în cadrul NNDKP, un actor important pe piața avocaturii de afaceri din România. Cosmina coordonează, împreună cu Ana-Maria Baciu, practicile de Jocuri de noroc, Protecția consumatorilor și Publicitate ale NNDKP.

Pe lângă sectorul jocurilor de noroc, aria ei de expertiză include domeniile proprietate intelectuală/tehnologia informației, media și servicii online, domenii în care a acumulat o experiență valoroasă în decursul a 17 ani de activitate profesională.

În sectorul jocurilor de noroc, Cosmina are experiență în gestionarea tuturor aspectelor operaționale și de reglementare, oferind asistență organizatorilor de jocuri de noroc și pariuri, furnizorilor de software și platforme, furnizorilor de servicii financiare, furnizorilor de servicii de audit și certificare, laboratoarelor internaționale de testare (international testing laboratories), asociațiilor relevante din acest sector, precum și afiliaților în scop de marketing. Totodată, Cosmina a contribuit la elaborarea și revizuirea legislației din România în domeniul jocurilor de noroc.

Cosmina se implică constant în inițiative ce își propun îmbunătățirea aspectelor de reglementare și a mediului de afaceri în domeniul jocurilor de noroc. În plus, Cosmina contribuie în mod frecvent la diverse publicații de profil din industria jocurilor de noroc și participă la conferințe de specialitate locale și internaționale, inclusiv în calitate de speaker.

Cosmina este membru general al International Masters of Gaming Law (IMGL).

Mai bine de 2 ani de la noile reglementari…

Ana Maria Baciu

Ana Maria Baciu

Cosmina Simion

Cosmina Simion

de Ana-Maria Baciu si Cosmina Simion – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Vara anului 2015 a trecut fierbinte în industria jocurilor de noroc, aducând cu ea primele drepturi temporare de operare pentru operatorii de jocuri de noroc la distanță. Primăvara lui 2016 a adus, pe lângă ghiocei, licențe cls. a-2-a pentru furnizorii de conținut, audit și certificare, servicii financiare, marketing, etc., urmând ca cercul să se unească din nou vara cu primele licențe depline de operare.

Un an mai târziu, o nouă vară ne-a regăsit în al doilea an de operare pentru marea majoritate a operatorilor și furnizorilor acestora, reînoind licențe. Piața românească intră acum în tipare, se maturizează, operatorii se concentrează pe calitatea produselor oferite, iar autoritățile de stat, de asemenea, pe complianta acestora cu legislația în vigoare.

Cu toate acestea, din perspectiva noastră de consultanți în domeniu ne-am confruntat cu o lipsă de coerență și consistență a autorităților de stat, interpretări diferite a textelor de lege, cerințe contradictorii, toate ducând la confuzie pe piață. Acest status quo este chiar și la această dată într-o oarecare măsură incert.

La reformarea cadrului legislativ în domeniul jocurilor de noroc care, pentru a fi respectate cerințele aquisului comunitar a permis operatorilor de jocuri de noroc la distanță să opereze platforme de joc online ce se adresează jucătorilor români direct din alte jurisdicții europene, fără a fi necesară înființarea unei entități de drept român, au avut un rol activ atât Oficiul Național al Jocurilor de Noroc din România (ONJN), cât și autorități precum Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) sau Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Cu toate acestea, experiența noastră în ultimul an a arătat că aceste autorități au o înțelegere și dau o interpretare diferită acestui cadru legislativ.

Astfel, în conformitate cu prevederile codului de procedură fiscală în vigoare, orice contribuabil/plătitor de taxe către bugetul de stat trebuie să se înregistreze fiscal primind un cod de identificare fiscală (care în esență folosește inclusiv pentru alocarea corectă a plăților și respectiv stingerea datoriilor către bugetul de stat). Taxele de licență din domeniul jocurilor de noroc nu fac (sau nu ar trebui) să facă excepție, fie că vorbim de taxele de licență și/sau autorizare datorate de către operatorii de jocuri de noroc sau de taxele de licență datorate de către furnizorii acestora, deținători de licența cls. a-2-a.

Cu toate acestea, doar o parte din cei 297 deținători de licență cls. a 2-a (la data scrierii acestui articol) au ales să purceadă la înregistrarea fiscală și respectiv obținerea codului de înregistrare fiscală, restul alegând să facă plăți către bugetul de stat folosind codul de identificare fiscală al ONJN.

Surprinzător, după ce pentru aproape un an de zile ANAF a înregistrat fiscal aceste entități, în primăvara lui 2017 a decis, posibil după consultarea prealabilă cu alte autorități de stat că această înregistrare fiscală nu este necesară, motivând că acești plătitori de taxe nu se află în competența ANAF .

În baza celor de mai sus, operatorii licențiați cls. a 2-a, care nu se înregistraseră până la acea dată fiscal, urmau să facă și au făcut plăți folosind codul fiscal al ONJN.

Paradoxal însă, câteva luni mai târziu, la final de august, ONJN revine și informează public pe pagina oficială de internet, dar și pe cea de facebook, ba chiar și direct și individual pe fiecare deținător de licență cls. a 2-a după cum urmează:

Informare cu privire la înregistrarea fiscală a operatorilor economici nerezidenți
Având în vedere faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală a comunicat ca toți operatorii economici nerezidenți, care desfășoară activități conexe în domeniul jocurilor de noroc în baza Licențelor clasa a II-a emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, trebuie să se înregistreze fiscal pe teritoriul României, prin depunerea formularului 015 „Declarație de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru contribuabili nerezidenți care nu au un sediu permanent în România”, vă solicităm ca, până la data de 1 octombrie 2017, să depuneți la ONJN dovada efectuării demersurilor privind înregistrarea la Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți.”

Nu în ultimul rând e de menționat că, deși emise pentru o perioadă de 10 ani, validitatea licențelor cls. a 2-a depinde de efectuarea plății taxelor de licență la timp, respectiv “cu cel puțin 10 zile înainte de împlinirea perioadei de un an” (HG 111/2016, art. 147, (2), b)).  Parcurgerea procedurii de înregistrare fiscală este necesară astfel pentru a permite alocarea corectă și respectiv stingerea creanțelor către bugetul de stat.

Cele de mai sus nu sunt un exemplu singular și astfel în numărul următor vom povesti despre directiva privind combaterea spălării banilor, atât a 3-a, cât și a 4-a ce încă își așteaptă rândul spre implementare în legislația românească, bineînțeles din perspectiva industriei jocurilor de noroc.

Faceți jocurile!

Exploatarea în comun a jocurilor de noroc. Implicații juridice și fiscale

ANA MARIA BACIU

ANA MARIA BACIU

LUCIAN BARBU

LUCIAN BARBU

de ANA-MARIA BACIU, Partner, Co-Head of Gaming Practice și LUCIAN BARBU, Tax Partner, Tax Advisory Services – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Cu titlu de excepție prin raportare la regula de principiu conform căreia organizarea jocurilor de noroc se realizează în mod direct de titularul licenței și autorizației, legislația jocurilor de noroc permite posibilitatea exploatării în comun a activității de către organizator împreună cu unul sau mai mulți parteneri comerciali. Însă ce implicații juridice atrage o astfel de structură? Cum se corelează dispozițiile din legislația specială cu regulile generale în materie de asocieri? Și, poate cel mai important, care este regimul fiscal aplicabil unui asemenea parteneriat?

O primă regulă ce poate fi extrasă din legislația secundară se referă la absența obligației de licențiere pentru fiecare dintre actorii participanți la exploatarea în comun a jocurilor de noroc. Normele Metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 77/2009 (”Normele Metodologice”) stabilesc că este suficient ca doar una dintre părți să dețină licență și autorizație pentru exploatarea activității, prevedere de altfel firească dacă analizăm rațiunile comerciale ce stau la baza unei astfel de asocieri. Mai exact, dacă fiecare dintre entitățile implicate în asociere ar trebui să îndeplinească cerințele incidente pentru organizatorii de jocuri de noroc (capital social minim, obiect de activitate specific, etc.) și, mai mult, să obțină licență și autorizație în nume propriu, exploatarea în comun și-ar diminua eficiența economică, transformându-se dintr-o structură suplă în care organizatorul se asociază cu diverși parteneri în scopul de a-și extinde operațiunile, într-o structură complicată care cel mai probabil nu și-ar găsi aplicabilitate practică.

Beneficiul legal privind lipsa obligației de licențiere are (ca întotdeauna) și un revers al medaliei, prevăzut de Normele Metodologice în același text legal. Astfel, chiar dacă exploatarea în comun poate funcționa între un organizator de jocuri de noroc și un partener nelicențiat, răspunderea pentru respectarea condițiilor de organizare și exploatare aparține ambelor entități. În termeni practici, această regulă ar putea fi aplicată, spre exemplu, în legătură cu restricțiile privind amplasarea și semnalizarea activității, incidente în cazul sălilor dedicate de slot-machine: partenerul nelicențiat operează în locațiile sale mijloacele de joc ale organizatorului, însă ar putea fi tras la răspundere în nume propriu dacă respectivele locații specializate nu respectă cerințele caracteristice sălilor de slot-machine.

Normele Metodologice stabilesc că exploatarea în comun presupune ca cel puțin una dintre activitățile specifice jocurilor de noroc ”constând în operarea mijloacelor de joc, evidențierea încasărilor și plăților și completarea documentelor aferente activității curente precum și altele asemenea” vor fi realizate de către partenerul contractual, în numele și pe seama organizatorului. Deși dispoziția legală nu enumeră în mod exhaustiv care sunt activitățile pe care le poate desfășura partenerul nelicențiat, apreciem că nu orice contract având ca obiect prestarea de servicii sau furnizarea de bunuri conduce la concluzia exploatării în comun a jocurilor de noroc.

Mai exact, în conformitate cu prevederea legală, partenerul contractual trebuie să îndeplinească operațiuni ”specifice jocurilor de noroc”, ceea ce sugerează cerința existenței unei strânse legături între prestațiile acestuia și substanța activității de organizare și exploatare a jocurilor de noroc. Cu toate acestea, considerăm că obiectul principal de activitate al operatorului nelicențiat, astfel cum a fost înregistrat la Registrul Comerțului, nu se modifică în ”organizarea de jocuri de noroc” prin simplul fapt că acesta participă la exploatarea în comun a jocurilor de noroc. În condițiile în care prestațiile efectuate de partenerul nelicențiat în beneficiul asocierii se circumscriu obiectului său de activitate, exploatarea în comun generează pentru operator obligația de a declara în mod distinct veniturile obținute din activitatea de jocuri de noroc exploată în comun și veniturile din alte operațiuni, însă nu și obligația de a modifica obiectul principal de activitate.

Din perspectivă formală, Normele Metodologice impun obligația de a încheia contractul având ca scop exploatarea în comun în formă scrisă, acesta urmând a fi comunicat către ONJN în termen de 5 zile de la data încheierii.

Exploatarea în comun a activităților de jocuri de noroc, astfel cum este configurată de Normele Metodologice, prezintă unele elemente comune cu asocierea în participație reglementată de Codul Civil. Astfel, în ambele ipoteze, asocierea se realizează exclusiv pe baze contractuale și este lipsită de personalitate juridică. Totodată, atât în cazul asocierii în participație de drept comun, cât și în cazul exploatării în comun a jocurilor de noroc, obligația de aport reprezintă un aspect esențial al contractului. Normele Metodologice prevăd că partenerul contractual desfășoară ”activități”, ceea ce sugerează că, în domeniul jocurilor de noroc, în general, obligația de aport vizează aportul în ”industrie”, respectiv prestațiile, cunoștințele sau activitățile aduse drept contribuție pentru exploatarea în comun a jocurilor de noroc.

Din perspectivă fiscală, regimul asocierii își află reglementarea în prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și în normele metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1/2016. Potrivit art. 7 din Codul fiscal, prin termenul „entitate transparentă fiscal, cu/fără personalitate juridică” se înțelege orice asociere, asociere în participaţie, asociere în baza contractelor de exploatări în participaţie, grup de interes economic, societate civilă sau altă entitate care nu este persoană impozabilă distinctă, fiecare asociat/participant fiind subiect de impunere în înţelesul impozitului pe profit sau pe venit, după caz. După cum se poate observa, legiuitorul fiscal a încercat o definiție cât mai largă a termenului, spre a reuni sub aceeași umbrelă fiscală o varietate de forme contractuale sub care se organizează activități economice exploatate într-o așa-zisă „participație”, dar care nu dau naștere unei persoane distincte. Mai mult, din perspectiva TVA, legiuitorul a ținut să precizeze expres că asocieri de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică, nu dau naștere unei persoane impozabile separate, fiind în esență tratate ca asocieri în participație.

Într-o asociere fără personalitate juridică veniturile și cheltuielile se împart între coparticipanți conform contractului de asociere. Din punct de vedere contabil, evidența asocierii se organizează până la nivel de balanță de co-participantul desemnat prin contract în acest sens. Practic asociatul desemnat centralizează la nivelul asocierii toate costurile (atât cele cu terții cât și cele transmise pe bază de decont de ceilalți co-participanți, cum ar fi amortizarea imobilizărilor puse la dispoziția asocierii, asigurări, utilități, etc) și toate veniturile, urmând ca la sfârșitul lunii să repartizeze (tot pe bază de decont[1]) către co-participanți veniturile și cheltuielile aferente fiecăruia conform cotei de participare în asociere. La nivelul asocierii documentele justificative pentru evidențierea tranzacțiilor sunt cele caracteristice operațiunilor desfășurate, în timp ce la nivelul co-participanților documentul justificativ pentru evidențierea cheltuielilor și veniturilor repartizate este decontul.

Întrucât asocierea nu reprezintă o persoană impozabilă distinctă, impozitarea făcându-se practic la nivelul fiecărui co-participant, se pune întrebarea dacă un partener într-o asociere ce implică exploatarea jocurilor de noroc poate aplica regimul fiscal de microîntreprindere. Dincolo de anumite aspecte pur teoretice, în discutarea cărora s-ar putea contura necesitatea efectuării unei distincții între co-participanții care desfășoară efectiv operațiuni „specifice jocurilor de noroc” în sensul legislației privind organizarea jocurilor de noroc și co-participanții a căror contribuție este relativ îndepărtată ca natură de activitatea de exploatare a jocurilor de noroc (de exemplu, activitatea unui co-participant fiind limitată la a pune la dispoziția asocierii o încăpere), se pare că ANAF-ul are o poziție clar conturată și exprimată atât în răspunsuri la întrebările adresate de contribuabili cât și în acte de control, în sensul nepermiterii aplicării regimului de microîntreprindere. Practic, un contribuabil care este parte într-o asociere în vederea exploatării unei activități de jocuri de noroc, indiferent de modul în care contribuie la asociere (fie cu activități specifice jocurilor de noroc, fie cu activități mai puțin caracteristice jocurilor de noroc, cum ar fi punerea la dispoziție a unui spațiu) este nevoit să devină plătitor de impozit pe profit pentru toate activitățile sale.

În plus, în cazul unor activități de cazinou, devine incident impozitul pe profit „specific” de 5% din venituri stabilit prin art. 18 din Codul Fiscal, inclusiv persoanelor care realizează respectivele venituri în baza unui contract de asociere.

Mai mult, în practică organele de control au interpretarea că toți participanții într-o asociere având ca obiect exploatarea unor jocuri de noroc ar trebui să aibă înscris în obiectul de activitate codul CAEN specific pentru activități de jocuri de noroc, existând riscul ca unii inspectori mai zeloși să pună în discuție inclusiv confiscarea veniturilor în situația în care societatea nu are înregistrat acest obiect de activitate. Așa cum am exprimat mai sus, în opinia noastră o astfel de cerință este excesivă, interpretarea noastră asupra legislației în materie fiind în sensul că includerea activităților de jocuri de noroc în obiectul de activitate al societății s-ar impune doar în situația în care prin natura lor, activitățile desfășurate intră sub incidența obligației de licențiere și autorizare în domeniul jocurilor de noroc.

Nicio dezbatere despre tratamentul fiscal aplicabil asocierilor nu poate fi completă fără a surprinde și eventualele implicații din perspectiva TVA (mai ales în condițiile în care în domeniul jocurilor de noroc aceasta „taxă” reprezintă în general un cost al afacerii), dar despre TVA ne propunem să discutăm mai pe îndelete într-un articol viitor.  Deocamdată ne rezumăm la a seta cadrul general, respectiv că punerea la dispoziția asocierii de bunuri și servicii de către co-participanți în limita cotei de participare nu reprezintă operațiuni impozabile cu TVA, și în egală măsură repartizarea de venituri și cheltuieli către fiecare participant, în limita cotei de participare, nu reprezintă contraprestație pentru o livrare de bunuri sau prestare de servicii, respectiv nu reprezintă operațiuni în sfera TVA – în esență bunurile, serviciile, veniturile și cheltuielile „circulă” între asociere și co-participanți pe bază de decont, și nu de factură.

 


[1] Modelul decontului, precum și instrucțiunile de completare, se regăsesc în OMFP 2634/2015.

M&A – Următoarea etapă pentru industria online din România?

Text de Ana-Maria Baciu și Cosmina Simion – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Este incontestabil că industria jocurilor de noroc online, în forma versatilă și tehnologizată înfățișată în prezent, a acaparat o parte semnificativă din sectorul de divertisment. Și, după cum se întâmplă de fiecare dată în mediul de afaceri, atunci când un domeniu înflorește, din ce în ce mai mulți vor fi interesați să culeagă semințele (sau să obțină profiturile). Ca o consecința firească, companiile de jocuri de noroc online au devenit o atracție pentru investitori, iar tranzacțiile M&A încheiate în acest sector se multiplică de la an la an. Dar cum funcționează o asemenea tranzacție într-o industrie atât de puternic reglementată și controlată? Ce aspecte trebuie analizate la vânzarea/achiziționarea unei companii de jocuri de noroc? În paragrafele următoare, încercăm să trasăm câteva dintre cele mai importante implicații legale în cazul unei tranzacții M&A în industria de jocuri de noroc.

Indiferent de domeniu, obiectivul esențial al unui vânzător este de a-și prezenta compania într-o manieră atractivă pentru potențialii cumpărători. Aplicând acest principiu în situația companiilor de jocuri de noroc online ce operează în jurisdicții reglementate, calitățile minimale ale unei companii ar fi ca aceasta să respecte cerințele de reglementare, să dețină un bazin semnificativ de jucători, să ofere conținut de joc satisfăcător, să fie percepută în termeni favorabili de către autoritățile de reglementare și, bineînțeles, să fie o companie profitabilă sau cel puțin să prezinte potențialul de a deveni profitabilă.

În cazul în care achiziția/fuziunea se realizează la nivelul societății-mamă, implicațiile trebuie analizate în fiecare teritoriu relevant deoarece, după cum știm, în industria de jocuri de noroc nu există o soluție universal valabilă. Deoarece, în general, acordarea unui licențe pentru organizarea de jocuri de noroc online depinde de bonitatea beneficiarilor reali, orice modificare intervenită la acest nivel poate genera obligația de a obține, înainte sau ulterior perfectării tranzacției, aprobarea autorităților de reglementare din jurisdicțiile în care operează compania sau cel puțin obligația de a notifica aceste autorități. În plus, trebuie subliniat și faptul că, în diverse state printre care și România, licențele sunt nominale neputând fi astfel transferate de la o entitate la alta.

Remarcăm așadar că o tranzacție M&A în domeniul jocurilor de noroc implică examinarea companiei țintă din numeroase perspective. Drept urmare, o investigație amănunțită due dilligence, adaptată la specificul industriei, reprezintă unul dintre elementele cheie pentru succesul tranzacției.

În opinia noastră, procesul due dilligence trebuie structurat în trepte, analizându-se atât fiecare teritoriu în parte, cât și imaginea de ansamblu a grupului de companii. Astfel, în cadrul procesului due dilligence aplicat vânzătorului se impun a fi verificate probleme recurente precum valabilitatea licențelor și aprobărilor, respectarea termenelor limită pentru reînnoire, plata corespunzătoare a taxelor, respectarea legislației de jocuri de noroc, publicitate și protecția consumatorilor în cazul campaniilor promoționale, etc.

Respectarea cerințelor de reglementare de către compania țintă nu reprezintă decât o fațetă a monedei, fiind în continuare necesar să fie analizate și alte consecințe juridice, chiar dacă raportul due dilligence nu semnalează suficiente deficiențe pentru a bloca tranzacția.

În concret, în cele mai multe dintre jurisdicțiile europene reglementate, modificarea acționariatului unei companii de jocuri de noroc online trebuie cel puțin notificată autorităților de reglementare relevante sau chiar aprobată de către acestea, chiar dacă tranzacția se realizează la nivel de grup. În funcție de magnitudinea părților implicate, tranzacția trebuie cercetată și din perspectivă anti-concurențială. Restricții suplimentare privind temporizarea, notificarea sau publicarea operațiunii prefigurate, precum și restricții de tranzacționare ar putea fi incidente în cazul societăților listate la bursă. Mai mult, în cazul în care în contractele importante ale operatorului figurează clauze ce reglementează modificarea conducerii companiei, se impune negocierea cu partenerii contractuali pentru a obține acordul prealabil al acestora. Nu trebuie omis nici impactul asupra jucătorilor, atât din perspectivă operațională, cât și din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, în cazul în care tranzacția/fuziunea generează modificări la nivelul platformei de joc sau al configurației generale a operațiunilor.

Putem observa astfel că există o formulă de calcul complexă pentru a determina impactul tuturor acestor elemente legale asupra unei tranzacții M&A din domeniul jocurilor de noroc.  În plus, dat fiind faptul că industria jocurilor de noroc online se bucură de o dezvoltare exponențială și noi produse sunt lansate în fiecare zi, se pare că în diverse jurisdicții europene se conturează o tendință de ultra-reglementare a domeniului. La o primă vedere, aceste bariere legale ar putea să diminueze apetitul investitorilor pentru afacerile de jocuri de noroc. Totuși, o viziune de afaceri consecventă și o echipă de consultanți pe măsură vor conduce în mod cert la o tranzacție de succes și la oportunitatea de a obține profit în noua eră a divertismentului

Despre autori: Practica de Jocuri de Noroc a NNDKP, coordonată de Ana-Maria Baciu și Cosmina Simion, este clasată pe primele poziții în clasamentul realizat de ghidul juridic internațional Legal 500 în prima ediție în care ghidul a evaluat acest sector în România (2016) și a fost desemnată “Cea mai bună firmă de avocatură în domeniul jocurilor de noroc din România” în cadrul Galei Sărbătoarea Gaming-ului din România, decembrie 2016.

A FOST SPECTACOL TOTAL LA SĂRBĂTOAREA GAMINGULUI DIN ROMÂNIA 3

28 de laureați au fost premiați de revista Casino Inside în acest an

După succesul primelor ediții ale evenimentului Sărbătoarea Gamingului din România, Revista Casino Inside a continuat și în acest an să ofere evenimentul de gală de sfârșit de an pe care-l merită toți actorii importanți ai industriei de jocuri de noroc din România după un an de reușite în viața lor profesională.

Anul acesta am oferit o schimbare majoră în abordarea distracției de cea mai bună calitate. Astfel că echipa de la Wilmark Entertainment a pregătit un show excepțional care a încântat audiența care a numărat peste 100 de invitați. Raffa de Cuba ne-a introdus în povestea latino-americană cântându-ne în cel mai pur stil Buenavista, apoi dansatorii de la Wilmark Dance Academy ne-au purtat rând pe rând prin lumea Tangoului, Flamenco, Samba Brasil și Capoeira. La final, când deja audiența era în extaz am dansat cu toții pe scenă Tropicasao. Un spectacol minunat, așa cum am promis.

Momentele de distracție au fost acompaniate de cele în care premiile oferite de Revista Casino Inside au răsplătit munca și succesul celor implicați în industria noastră în anul 2016.

Invitații au aplaudat câștigătorii și mulți dintre ei au promis că la anul se vor întoarce ei în postura de învingători. Premiile Casino Inside încununează eforturile și reușitele tuturor acelora care iubesc această industrie și o prețuiesc ca atare. Să nu uităm că reprezentăm peste 40,000 de oameni ce lucrează în acest sector, iar multe sute de milioane de euro plătite de noi prin taxe și impozite sprijină economia românească. Toată lumea trebuie să afle ce facem și trebuie să fim mândrii de noi.

IATĂ CATEGORIILE ȘI PREMIANȚII DIN ACEST AN:

  1. Cel mai bun cazinou live în anul 2016

Palace Casino

  1. Cel mai bun operator de săli de jocuri în anul 2016

Game World

  1. Cea mai bună sală de joc a anului 2016

Game World București Mall Vitan

  1. Cea mai bună sală de joc din afara Bucureștiului în anul 2016

The Jack & Play Again Palas Mall Iași

  1. Cea mai bună sală de jocuri deschisă în anul 2016

Max Bet Park Lake

  1. Cel mai bun operator de pariuri tradiţionale (offline) în anul 2016

Winner

  1. Cel mai bun operator de jocuri de noroc online în anul 2016

Sportingbet

  1. Cel mai bun producător internațional de aparate de joc de noroc cu risc limitat (AWP) în anul 2016

Novomatic

  1. Cel mai bun producător român de aparate de joc de noroc cu risc limitat (AWP) în anul 2016

BAUM

  1. Cel mai bun producător internaţional de aparate de joc în anul 2016

Novomatic

  1. Cel mai bun producător român de aparate de joc în anul 2016

BAUM

  1. Cel mai bun importator de echipamente de joc în anul 2016

Merkur Gaming

  1. Cel mai bun sistem de management al cazinourilor (CMS) în anul 2016

Syswin Solutions

  1. Cea mai bună soluţie software pentru industria de gaming și de pariuri în anul 2016

Nsoft

  1. Cel mai bun producător de semnalistică publicitară în industria jocurilor de noroc în anul 2016

Caralux

  1. Cel mai bun furnizor de accesorii și echipamente de joc conexe în anul 2016

Patir

  1. Cel mai bun furnizor de instrumente de marketing alternativ in industria jocurilor de noroc în anul 2016

Odor Control (AIR Q by Prolitec)

  1. Cel mai apreciat slot machine de pe piaţă în anul 2016

Super Premier (EGT)

  1. Cel mai bun club de poker din ţară în anul 2016

Eldorado 777 Poker Club din Oradea

  1. Campania de marketing a anului 2016

Campania “Space Project” de la Eldorado 777

  1. Cea mai bună casă de avocatură care activează în domeniul jocurilor de noroc în anul 2016

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen

  1. Premiul pentru responsabilitate socială și promovarea jocului responsabil în anul 2016

Programul Joc Responsabil

  1. Premiu pentru Corporate Social Responsibility în anul 2016

Max Bet

  1. Personalitatea Anului 2016 în Gambling

Odeta Nestor, Președinte ONJN

  1. Premiul Special “Casino Inside” în anul 2016

John Carroll, CEO Carroll Consulting

  1. Premiu pentru implicarea activă în industria jocurilor de noroc din România în anul 2016

Romanian Bookmakers

  1. Premiu pentru cea mai dinamică asociație de profil în anul 2016

Rombet

28. Vizionarul Anului 2016 în Gambling

Milo Borissov, CEO Casino Technology

Mulțumim Partenerilor noștri:

PARTENER PRINCIPAL

ADMIRAL – NOVOMATIC

PARTENERI

BAUM GAMES, GAME WORLD, SYSWIN SOLUTIONS, JPL ROMÂNIA, ODOR CONTROL (AIR Q by Prolitec)

PARTENER EXCLUSIV ZONA PATRONALĂ

ROMANIAN BOOKMAKERS – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România

 

COLABORATOR JURIDIC AL EVENIMENTELOR CASINO INSIDE

NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN (NNDKP)

Cu sprijinul

OFICIULUI NAȚIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC

Parteneri media: București TV, Revista Business Adviser, Spin Media indoor advertising, Revista Business Point, MediaBloc, Apulum 94.

La anul, SĂRBĂTOAREA GAMINGULUI DIN ROMÂNIA VA AVEA LOC PE 7 DECEMBRIE!

Bilanț

Text de Cosmina Simion și Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

 

Dacă prin articolul dedicat ediției din luna martie 2016 marcam un pas important pentru reformarea industriei de jocuri de noroc din România, respectiv intrarea în vigoare a Normelor Metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, luna septembrie 2016 poate constitui momentul unui bilanț în ceea ce privește impactul noii legislații asupra pieței de profil, un exercițiu necesar pentru a înțelege atât tendința de creștere a pieței, cât și comportamentul actorilor implicați în structurarea acesteia.

La momentul redactării prezentului articol există deja 11 operatori de jocuri de noroc la distanță care au obținut licența Clasa 1 cu valabilitate de 10 ani și peste 170 de furnizori specializați ce dețin o licență Clasa a 2-a. Alăturând acestora cele peste 60 de licențe de organizare a jocurilor de noroc tradiționale și comparând aceste cifre cu nivelul pieței din alte jurisdicții europene s-ar putea concluziona că România are la acest moment substanță și diversitate în industria de jocuri de noroc. Procedura de licențiere, desfășurată în noii parametrii legislativi, a debutat însă cu doar câteva luni de zile în urmă ceea ce arată că acum lucrurile trebuie să înceapă să se așeze pentru a ajunge la maturitate.

Astfel, un prim aspect ce merită remarcat este numărul semnificativ de furnizori de servicii și produse dedicate industriei de jocuri de noroc ce au aplicat pentru obținerea unei licențe Clasa a 2-a în primele 6 luni de la intrarea în vigoare a Normelor Metodologice. Analizând lista oficială a operatorilor licențiați Clasa a 2-a publicată pe pagina de internet a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, se observă faptul că autoritatea de reglementare a acordat licențe pentru toate categoriile de activități ce atrag obligația de licențiere. Totodată, există un raport destul de echilibrat între furnizorii de produse pentru operatorii de jocuri de noroc tradiționale (land-based) și cei specializați pentru sectorul de jocuri de noroc la distanta (on-line).

Este adevărat însă că, la o primă vedere, operatorii ce desfășoară activități economice cu componente sau mijloace de joc par să dețină o pondere importantă din totalul furnizorilor licențiați. Considerăm că această afluență este generată și de definiția legală a mijloacelor de joc redactată într-o manieră poate mult prea generală ce determină aplicabilitatea obligației de a obține o licență Clasa a 2-a pentru aproape orice agent economic ce are contact cu procesul de producție sau exploatare al mijloacelor de joc.

În legătură cu procesul de licențiere Clasa a 2-a, trebuie punctat și faptul că există la acest moment mai multe societăți licențiate ca organisme de evaluare a conformității ceea ce conferă operatorilor de jocuri de noroc tradiționale posibilitatea reală de a selecta entitatea responsabilă cu inspectarea tehnică și omologarea mașinilor de joc. Această situație este benefică întregii piețe și, în același timp, dă eficiență legislativă dispoziției cuprinse în OUG nr. 77/2009 care stabilește că verificarea tehnică a mijloacelor de joc poate fi realizată de Biroul Român de Metrologie Legală sau de către organisme de evaluare a conformității.

Un alt aspect pe care îl considerăm relevant cu privire la licențele Clasa a 2-a se referă la decizia organizatorilor de jocuri de noroc tradiționale ce activează și ca operatori online de a beneficia de posibilitatea prevăzută de Normele Metodologice de a obține licență pentru procesatori de plăți. Operatorii conștientizează așadar importanța comercială de a stabili o punte de legătură între jucătorii din mediul tradițional și mediul online și valorifică pârghiile legislative încă de la început.

În ceea ce privește operatorii de jocuri de noroc la distanță, observăm că toți cei 11 organizatori care au obținut licența definitivă activau deja în România în baza dreptului provizoriu de operare acordat în anul 2015. Adaptarea completă la cerințele operaționale și la infrastructura tehnică impuse de legislația de jocuri de noroc în vederea obținerii licenței Clasa 1 relevă intenția acestor organizatori de a continua activitățile desfășurate de România, de a-și fideliza clientela și de a profita de bazinul de jucători români. Până la începutul anului 2017, lista operatorilor de jocuri de noroc la distanță licențiați cel mai probabil se va extinde, deoarece există în continuare organizatori ce își desfășoară activitatea în temeiul dreptului provizoriu de operare și care, în mod normal, în contextul expirării valabilității acestui drept vor aplica pentru obținerea licenței permanente pentru 10 ani. În plus, piața rămâne deschisă și pentru orice alt operator ce se raliază la reglementările locale, dat fiind interesul pe care piața din România continuă să îl prezinte probabil vom vedea și alți noi operatori intrând, în plus față de cei cu drept provizoriu de operare care, pe rând, fac tranziția către licența definitivă.

În consecință, industria de jocuri de noroc din România continuă linia ascendentă de creștere și revitalizare într-un cadru reglementat, ceea ce nu poate decât să aducă beneficii atât jucătorilor, statului Român, cât și operatorilor și partenerilor acestora.

Faceți (în continuare) jocurile!