Tag Archives: Andrei Cosma

Codul etic de comunicare comercială responsabilă – versiunea beta?

de Alina Dumitru și Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Alina Dumitru

În articolele precedente am trecut în revistă o serie de inițiative de reglementare sau proiecte de lege care,

Andrei Cosma

în eventualitatea intrării în vigoare, vor genera un puternic impact pentru industria locală de jocuri de noroc. Toate aceste propuneri de lege ferenda nu proveneau însă de la autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc, ci de la alte autorități a căror sferă de competență se extinde și asupra sectorului de gambling. Însă, în prezentul număr avem ocazia de a face o scurtă radiografie a unui demers ”pursânge”, al cărui autor este însuși Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (”ONJN”).

Astfel, la data de 14 februarie 2018, ONJN a publicat pe website-ul oficial Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc (”Codul”). În mod inerent, orice demers sau poziție oficială exprimată de ONJN necesită, ca examen tehnic preliminar, stabilirea naturii sale juridice și a efectelor pe care le generează. Acest examen s-a dovedit a fi unul (cel puțin) sinuos deoarece, dacă în preambulul Codului se precizează că acesta reprezintă ”un ansamblu de norme de autoreglementare” (deși autoreglementarea, ca regulă, presupune cu totul alte exigențe legale decât simpla emitere a unui act unilateral de către o autoritate publică), în ultima secțiune a Codului se concluzionează, într-un prim paragraf, că actorii implicați în domeniul jocurilor de noroc ”consimt în mod liber” la setul de reguli create, însă, în paragraful imediat următor, se precizează că normele incluse în Cod ”au caracter complementar” în raport cu cadrul legal în domeniul comunicărilor comerciale.

O primă poziție oficială privind forța juridică a acestui Cod a fost exprimată în cadrul ședinței Consiliului Consultativ al ONJN organizată la data de 22 februarie 2018, unde reprezentanții autorității au precizat faptul că documentul în discuție are caracter pur consultativ și nu constituie un instrument pentru a sancționa eventualele încălcări ale regulilor/standardelor ilustrate în Cod. În cadrul aceleași ședințe s-a agreat că cei implicați în industrie vor formula propuneri de modificare pe marginea Codului.

Cu toate acestea, în comunicatul publicat pe website-ul ONJN la data de 26 februarie 2018, în urma ședinței Consiliului Consultativ, nu mai este specificată invitația de a propune amendamente, adresându-se în schimb propunerea autorității ca operatorii de jocuri de noroc să își ”asume” Codul.

Chiar dacă la acest moment, în opinia noastră, nu ne aflăm în fața unui set de reguli propriu-zise, nu considerăm lipsit de utilitate să ne imaginăm care ar fi impactul generat de unele dispoziții prezente în versiunea în continuare disponibilă pe website-ul autorității.

Semnalăm în acest sens regula din Cod potrivit căreia “comunicarea realizată prin intermediul mediilor de comunicare care nu aparțin organizatorilor de jocuri de noroc, indiferent de canalul utilizat, se va efectua prin plasarea – prin grija organizatorilor – în zonele, paginile, reale sau virtual, în intervalele orare, în care, pentru canalul de comunicare respectiv se pot da asigurări că cel puțin 90% din audiență are peste 18 ani, ori canalul este destinat în mod exclusiv acestui segment de piață”.

Privită în teorie, această dispoziție se grefează pe interpretarea exprimată de Consiliul Național al Audiovizualului în cadrul unei decizii generice de intrare în legalitate adoptată în decembrie 2017 din care pare să se extragă concluzia că, în opinia CNA, începând cu 1 ianuarie 2018, comunicările comerciale audiovizuale la servicii de jocuri de noroc pot fi difuzate doar în intervalul orar 23:00 – 07:00. Însă, standardul propus de ONJN pare să conducă la restricții chiar mai oneroase decât cele trasate de CNA, deoarece implementarea regulii din actuala versiune a Codului ar putea echivala, în opinia noastră, cu o interzicere totală a publicității televizate pentru jocuri de noroc. Mai exact, în conformitate cu dispozițiile Codului de reglementare a conținutului audiovizual (act normativ cu forță obligatorie)  programele 18+ nu pot fi difuzate de către furnizori de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României, ci doar de către canale străine și în regim criptat, astfel că dacă vorbim de “canale destinate exclusiv acestei categorii de vârstă“, s-ar putea foarte ușor confunda că este vorba de aceeași restricție impusă de Codul Audiovizual programelor 18+.

Totodată, prin raportare la cerințele de acuratețe și claritate a normelor, nu putem să nu remarcăm că regula din Cod impune furnizarea de garanții privind vârsta minimă a audienței, deși, prin definiție, măsurarea și stratificarea audienței în domeniul audiovizual se realizează prin utilizarea tehnicilor de statistică, concluziile fiind extrase pe bază de eșantioane, iar nu prin analizarea exhaustivă a unui segment de public.

O altă regulă inserată în Cod, care aparent contravine practicilor comerciale utilizate în prezent în mare măsură de numeroși organizatori de jocuri de noroc și necenzurate de ONJN (cel puțin până acum), este cea potrivit căreia “comunicarea nu trebuie să fie realizată prin intermediul persoanelor cu notorietate, cum sunt modelele, actorii, sportivii renumiți – folosind prezența sau imaginea acestora”. În opinia noastră, imposibilitatea de utiliza, spre exemplu, sportivii de renume pentru a promova un serviciu profund legat de evenimentele sportive ar putea crea o barieră de comunicare comercială excesivă din moment ce una dintre tehnicile standard de marketing se bazează pe utilizarea acelor persoane a căror imagine publică/reputație rezonează în percepția destinatarilor produsului/serviciului promovat.

Prin urmare, deși nu putem decât să salutăm intenția ONJN de a crea un set de reguli de publicitate responsabilă menită să protejeze minorii și alte categorii de persoane vulnerabile împotriva efectelor negative ale jocurilor de noroc, trebuie totuși subliniat că noțiunea de ”publicitate responsabilă” presupune, în primul rând, existența unei publicități, iar nu interzicerea sa completă. În al doilea rând, o conduită responsabilă a industriei nu poate fi realizată decât prin stabilirea unor standarde clare, previzibile și transparente. Cu alte cuvinte, nu se poate reproșa iresponsabilitatea atât timp cât nu se cunosc în mod cert care sunt limitele responsabilității.

La acest moment nu putem decât să sperăm că deschiderea manifestată de ONJN de a primi propunerile industriei de modificare a Codului va conduce la rezultatul dorit de toți cei implicați în acest fenomen, respectiv crearea unei industrii viabile, sănătoase și care operează în parametrii clar definiți.

Faceți jocurile!

EDITORIAL – Pagina 3

de INSIDER

Suntem fericiți când vedem clienții noștri mulțumiți, dar când vezi o reacție atât de pozitivă după o apariție la noi în revistă te simți împlinit! Pentru asta muncim, ca să vă ajutăm să vă îndepliniți obiectivele, ca să vă ajutăm să comunicați la un standard ridicat. Citiți-ne în continuare, susțineți-ne în continuare și noi vom fi mereu alături de voi!

Mergeți la pagina 3!

Ediția de față este una absolut teribilă! Un număr extrem de consistent, plin de informație, noutăți și opinii. După ediția din acest an a expoziției londoneze de gambling, Merkur Gaming anunță un succes răsunător la ICE Totally Gaming 2018 în paginile revistei noastre! Și nu avea cum să nu fie așa, mai ales când ai în spate o echipă atât de dedicată și profesionistă ca a lor, iar când ai jocuri grozave și staruri ca Avantgarde, Avantgarde Trio, Merkurstar și Evostar, totul pare ușor. Însă știm cu toții câtă muncă este în spatele succesului.

Kajot a excelat în cadrul expoziției ICE Totally Gaming 2018! Și nu a făcut-o oricum, ci prin seriozitatea și profesionalismul lor recunoscut, iar vizitatorii au fost captivați în special de conceptul futurist al aparatului de joc Kajot neo 49. În acest an, jocurile lor au suscitat un interes enorm pentru cazinourile online. Sub marca KAJOTgames, au prezentat peste 25 jocuri HTML5. Restul detaliilor le găsiți imediat după Cover Story.

Syswin Solutions revine în paginile revistei noastre cu și mai multă vigoare, oferind soluții performante IoT și M2M prin intermediul unei singure platforme inovative care integrează diferite tehnologii, protocoale de comunicație și senzori pentru a răspunde cerințelor de conectivitate pe care le aveți. Nu ezitați să-i contactați pentru că sunt flexibili și dispuși să se adapteze cerințelor voastre.

Partenerii noștri juridici de cursă lungă, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), fac o primă analiză a Codului Etic al Comunicării Responsabile în domeniul jocurilor de noroc, document ce a fost emis de curând de ONJN și postat pe site-ul instituției. Alina Dumitru și Andrei Cosma, reputați avocați specializați în gambling, oferă o opinie foarte interesantă pe marginea acestui subiect, punct de vedere pe care vă invit să-l aflați și voi.

Aflat într-un permanent dialog cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România – Romanian Bookmakers ne oferă o veste bună: s-a obținut ca România să dea curs abordării care să permită eventuale exceptări de la prevederile noii legislații dedicate spălării banilor. Veți afla care sunt șansele de a determina eventuale exceptări de la severele prevederi ale Directivei CE 549/2015 numai dacă citiți materialul lor.

După o perioadă de absență din paginile revistei noastre, Sorin Constantinescu revine cu un interviu absolut extraordinar prin care analizează la rece cele mai importante probleme ale industriei noastre de jocuri de noroc. De neratat!

Jocurile de noroc online necesită instrumente specifice de tratare a adicției! Și asta nu o spunem noi pentru că nu suntem specialiști în domeniu, dar doamnele doctor-psiholog Leliana Pârvulescu și Steliana Rizeanu, coordonatori ai programului “Joc Responsabil” sunt și le-am rugat să ne facă o radiografie concretă și completă a metodelor cele mai indicate de prevenire și combatere a problemelor cauzate de jocurile de noroc online. Foarte interesant! Neapărat de citit!

Reputatul expert în resurse umane, dar și recunoscut evaluator gastronom, proprietar al site-ului www.restocracy.ro, George Butunoiu, demarează în paginile revistei noastre un serial eveniment delicios despre cele mai bune restaurante din București și nu numai, cei mai tari chefi, și mai ales cele mai bune mâncăruri! Episodul pilot este dedicat restaurantului Argentine din Parcul Herăstrău și talentatului său chef, Cătălin Petrescu.

 

Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc lectură plăcută!

În(că) stadiu de proiect – de data aceasta AMLD

de Cosmina Simion și Andrei Cosma– NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Vă promiteam în articolul anterior că urmează să vă povestim despre posibilele implicații pentru industria de jocuri de noroc determinate de implementarea celei de-a patra Directive Europene în domeniul combaterii spălării banilor (AMLD).

Se pare însă că am fost puțin prea optimiști și în rândurile următoare nu avem ocazia de a analiza lucrurile în concret pentru un motiv cât se poate de franc: AMLD nu a fost nici până la data redactării prezentului transpusă în legislația națională, iar actul normativ relevant se află în continuare în stadiul de proiect.

De la început, precizăm că în cele ce urmează nu ne propunem să detaliem conținutul obligațiilor și dispozițiilor prevăzute în Proiectul de lege, ci mai degrabă să semnalăm un status quo. Nu putem însă să ignorăm faptul că noul cadru legislativ privind combaterea spălării banilor și finanțării actelor de terorism va impune standarde considerabil mai ridicate pentru a preveni aceste fenomene.

În ceea ce privește sectorul de jocuri de noroc, o primă modificare importantă constă în extinderea categoriilor de entități raportoare. Astfel, dacă sub incidența actualei legi (Legea nr. 656/2002) intră în mod explicit doar cazinourile, noua legislație extinde sfera de aplicare la genul comun, respectiv la categoria generică a tuturor ”furnizorilor de servicii de jocuri de noroc”. În plus, Proiectul de lege specifică expres că normele se aplică atât operatorilor de jocuri de noroc tradiționale, cât și operatorilor de jocuri de noroc la distanta.

Totodată, nu putem să nu remarcăm modificările referitoare la măsurile de cunoaștere a clientelei sau păstrarea documentelor. Sub imperiul viitoarei reglementări, operatorii de jocuri de noroc vor fi nevoiți să deruleze procesul de identificare și cunoaștere a jucătorilor raportându-se la o multitudine de criterii și factori de risc, fiind de asemenea obligați să păstreze documentele și informațiile obținute în acest sens atât în format hârtie, cât și în format electronic, într-o formă admisă în procedurile judiciare. Fără a diseca interpretările ce se pot naște în legătură cu aceste obligații, putem încă de pe acum să anticipăm că impactul resimțit de operatori va fi unul semnificativ.

Dincolo de data la care Proiectul de lege va ”vedea lumina Monitorului Oficial” (reamintim că termenul limită pentru transpunerea Directivei în legislația națională a fost 26 iunie 2017),  câteva aspecte de fond sunt deja neclare. Mai exact, coroborând dispozițiile din legislația de jocuri de noroc cu cele din Proiectul de lege nu se poate stabili în mod cert dacă noile reglementări naționale în domeniul AML se vor aplica și organizatorilor de jocuri de noroc la distanță nerezidenți care însă activează în România și oferă servicii jucătorilor locali în baza licenței și autorizației acordate de ONJN sau dacă aceștia se vor supune legislației AML din statul în care sunt stabiliți. Această problemă nu este una pur teoretică, ci, din contră, lecturând lista publicată de ONJN pe pagina oficială de internet, observăm că majoritatea covârșitoare a operatorilor licențiați este formată din entități nerezidente.

În dorința de a clarifica această inconsecvență, am solicitat punctul de vedere oficial al autorității de reglementare, respectiv Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Pozițiile exprimate atât în cadrul unor conferințe, cât și prin răspunsuri scrise au fost însă neclare, ONPCSB specificând chiar că soluția ar trebui oferită de ONJN, în calitate de autoritate ce a acordat licențele operatorilor nerezidenți. Desigur, competențele ONJN nu se pot extinde pe o problematică referitoare la legislația AML a cărei respectare și interpretare se află în sarcina altei autorități, aspect de altfel confirmat de către ONJN.

Se pare însă că ulterior ONPCSB a identificat un răspuns la întrebarea noastră prin vocea doamnei Steluța Oncică, care, în cadrul ultimei ediții a ReUniunii Profesioniștilor din Gambling organizată la data de 7 decembrie 2017 a specificat clar și concis că operatorii de jocuri de noroc la distanță nerezidenți ce beneficiază de licență și autorizație de la ONJN nu se supun obligațiilor de raportare ce vor fi impuse de noua legislație națională în domeniul AML, ci vor raporta informațiile și tranzacțiile necesare către autoritatea de profil din statul de reședință.

Sperăm că acesta reprezintă punctul de vedere al ONPCSB și nu vom ajunge ca la momentul implementării legii, odată adoptată, operatorii nerezidenți, dar licențiați în România să afle că au în continuare obligații de raportare și către Statul Român sau, mai grav, să fie sancționați pentru nerespectarea acestora.

Rămâne însă incertă situația acestor operatori în baza actualei Legi nr. 656/2002 (ce a implementat directiva a treia în domeniul combaterii spălării banilor). În acest caz, opinia ONPCSB pare din nou că a variat în timp. Inițial, operatorilor nerezidenți, dar licențiați în România le-au fost imputate obligațiile de raportare stabilite de Legea nr. 656/2002, însă ulterior opinia autorității s-a schimbat, dânșii opinând că legislația română nu li se aplică în acest domeniu.

Succesiunea interpretărilor oficiale sau nu, exprimate în scris sau public în cadrul conferințelor, este dificil de urmărit chiar și pentru noi. Riscurile din perspectiva reglementării nu există pentru operatori în acest caz, dat fiind că aceștia au ales să supra-raporteze, deși (cel puțin aparent) nu era necesar…sau era?

Procesul de implementare (din nou) pare să fie departe de final, iar Proiectul de lege poate suferi în continuare modificări. Potrivit unor estimări din partea reprezentanților ONPCSB, Proiectul de lege va intra în vigoare în Februarie 2018, însă regulamentul de aplicare se lasă așteptat cel puțin până la finalul anului viitor.

Faceți jocurile!3

Bilanț

Text de Cosmina Simion și Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

 

Dacă prin articolul dedicat ediției din luna martie 2016 marcam un pas important pentru reformarea industriei de jocuri de noroc din România, respectiv intrarea în vigoare a Normelor Metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, luna septembrie 2016 poate constitui momentul unui bilanț în ceea ce privește impactul noii legislații asupra pieței de profil, un exercițiu necesar pentru a înțelege atât tendința de creștere a pieței, cât și comportamentul actorilor implicați în structurarea acesteia.

La momentul redactării prezentului articol există deja 11 operatori de jocuri de noroc la distanță care au obținut licența Clasa 1 cu valabilitate de 10 ani și peste 170 de furnizori specializați ce dețin o licență Clasa a 2-a. Alăturând acestora cele peste 60 de licențe de organizare a jocurilor de noroc tradiționale și comparând aceste cifre cu nivelul pieței din alte jurisdicții europene s-ar putea concluziona că România are la acest moment substanță și diversitate în industria de jocuri de noroc. Procedura de licențiere, desfășurată în noii parametrii legislativi, a debutat însă cu doar câteva luni de zile în urmă ceea ce arată că acum lucrurile trebuie să înceapă să se așeze pentru a ajunge la maturitate.

Astfel, un prim aspect ce merită remarcat este numărul semnificativ de furnizori de servicii și produse dedicate industriei de jocuri de noroc ce au aplicat pentru obținerea unei licențe Clasa a 2-a în primele 6 luni de la intrarea în vigoare a Normelor Metodologice. Analizând lista oficială a operatorilor licențiați Clasa a 2-a publicată pe pagina de internet a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, se observă faptul că autoritatea de reglementare a acordat licențe pentru toate categoriile de activități ce atrag obligația de licențiere. Totodată, există un raport destul de echilibrat între furnizorii de produse pentru operatorii de jocuri de noroc tradiționale (land-based) și cei specializați pentru sectorul de jocuri de noroc la distanta (on-line).

Este adevărat însă că, la o primă vedere, operatorii ce desfășoară activități economice cu componente sau mijloace de joc par să dețină o pondere importantă din totalul furnizorilor licențiați. Considerăm că această afluență este generată și de definiția legală a mijloacelor de joc redactată într-o manieră poate mult prea generală ce determină aplicabilitatea obligației de a obține o licență Clasa a 2-a pentru aproape orice agent economic ce are contact cu procesul de producție sau exploatare al mijloacelor de joc.

În legătură cu procesul de licențiere Clasa a 2-a, trebuie punctat și faptul că există la acest moment mai multe societăți licențiate ca organisme de evaluare a conformității ceea ce conferă operatorilor de jocuri de noroc tradiționale posibilitatea reală de a selecta entitatea responsabilă cu inspectarea tehnică și omologarea mașinilor de joc. Această situație este benefică întregii piețe și, în același timp, dă eficiență legislativă dispoziției cuprinse în OUG nr. 77/2009 care stabilește că verificarea tehnică a mijloacelor de joc poate fi realizată de Biroul Român de Metrologie Legală sau de către organisme de evaluare a conformității.

Un alt aspect pe care îl considerăm relevant cu privire la licențele Clasa a 2-a se referă la decizia organizatorilor de jocuri de noroc tradiționale ce activează și ca operatori online de a beneficia de posibilitatea prevăzută de Normele Metodologice de a obține licență pentru procesatori de plăți. Operatorii conștientizează așadar importanța comercială de a stabili o punte de legătură între jucătorii din mediul tradițional și mediul online și valorifică pârghiile legislative încă de la început.

În ceea ce privește operatorii de jocuri de noroc la distanță, observăm că toți cei 11 organizatori care au obținut licența definitivă activau deja în România în baza dreptului provizoriu de operare acordat în anul 2015. Adaptarea completă la cerințele operaționale și la infrastructura tehnică impuse de legislația de jocuri de noroc în vederea obținerii licenței Clasa 1 relevă intenția acestor organizatori de a continua activitățile desfășurate de România, de a-și fideliza clientela și de a profita de bazinul de jucători români. Până la începutul anului 2017, lista operatorilor de jocuri de noroc la distanță licențiați cel mai probabil se va extinde, deoarece există în continuare organizatori ce își desfășoară activitatea în temeiul dreptului provizoriu de operare și care, în mod normal, în contextul expirării valabilității acestui drept vor aplica pentru obținerea licenței permanente pentru 10 ani. În plus, piața rămâne deschisă și pentru orice alt operator ce se raliază la reglementările locale, dat fiind interesul pe care piața din România continuă să îl prezinte probabil vom vedea și alți noi operatori intrând, în plus față de cei cu drept provizoriu de operare care, pe rând, fac tranziția către licența definitivă.

În consecință, industria de jocuri de noroc din România continuă linia ascendentă de creștere și revitalizare într-un cadru reglementat, ceea ce nu poate decât să aducă beneficii atât jucătorilor, statului Român, cât și operatorilor și partenerilor acestora.

Faceți (în continuare) jocurile!

Re-faceți jocurile!

Text de Cosmina Simion și Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Procesul de reformare al industriei de gambling din România, început în anul 2015 prin instituirea unui nou cadru normativ menit să ralieze piața de profil la noile realități economice, continuă și în anul 2016, prin intrarea în vigoare a unei reglementări de referință pentru domeniul jocurilor de noroc.

Astfel, la data de 26 februarie 2016, au fost publicate în Monitorul Oficial al României nr. 151, Normele Metodologice de punere în aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc („Normele Metodologice”). Prin natura sa, acest act normativ are funcția de a completa și detalia legislația de bază în  materie, reglementând cerințele concrete în care atât operatorii de jocuri de noroc tradiționale, cât și cei on-line, trebuie să își desfășoare activitatea. Prin urmare, intrarea în vigoare a Normelor Metodologice constituie o nouă etapă, firească de altfel, a strategiei legislative demarate în cursul anului 2015.

Deoarece sectorul jocurilor de noroc prezintă numeroase particularități tehnice, actualul tablou legislativ necesită în continuare unele completări, sub forma unor acte infralegislative emise de către autoritatea de reglementare, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc („ONJN”). La acest moment, importanța trebuie acordată Ordinului Președintelui ONJN privind modalitatea de raportare și acces la informații transmise de către operatorii on-line, reglementare tehnică ce stabilește atât modalitatea de configurare a arhitecturii tehnice pentru operatorii deja existenți pe piață, cât și rigorile aplicabile viitoarei proceduri de licențiere și autorizare.

În baza OUG nr. 77/2009, astfel cum a fost modificată în luna februarie 2015, s-a instituit obligația furnizorilor de servicii pentru piața de jocuri de noroc de a obține o licență Clasa a 2-a pentru serviciile specifice prestate în beneficiul organizatorilor de jocuri de noroc. Din categoria acestor furnizori fac parte:

–          Procesatorii de plăți pentru serviciile de plată prestate, suplimentar față de reglementările financiar-bancare la care sunt supuși, având obligația de a obține o licență Clasa a 2-a emisă de ONJN;

–          Afiliații, definiți de Normele Metodologice ca fiind acele entități care realizează venituri în baza unui contract încheiat cu un operator on-line, ca urmare a participării la joc a jucătorilor direcționați de aceștia pe site-ul sau platforma organizatorului;

–          Operatorii economici care oferă management și facilități de găzduire (hosting) pe platforma de jocuri;

–          Producătorii și/sau distribuitorii de software specializat pentru furnizarea de programe informatice specifice jocurilor de noroc, intrând în această categorie și societățile care transmit imagini cu jocuri de noroc caracteristice cazinourilor;

–          Auditorii/Certificatorii/Organismele de evaluare a conformității pentru serviciile tehnice și de verificare furnizate organizatorilor de jocuri de noroc.

O asemenea obligație existând totodată și în sarcina furnizorilor de servicii pentru piața de jocuri de noroc tradiționale.

Odată cu adoptarea Normelor Metodologice, furnizorii de servicii specializate pentru industria jocurilor de noroc beneficiază de posibilitatea efectivă de a aplica pentru obținerea licenței Clasa a 2-a, acesta reprezentând primul pas pentru ca industria online să acceadă la următorul nivel, respectiv licențierea operatorilor de jocuri de noroc la distanță. Astfel, operatorii titulari ai unui drept provizoriu de operare acordat în temeiul art. II alin. (7) din Legea nr. 124/2015 își vor continua activitatea, pe durata de valabilitate a acestui drept, „cu respectarea condițiilor stabilite la data acordării”. Până la data expirării acestui drept însă, care variază între 30 iunie 2016 și 31 ianuarie 2017, acești operatori au obligația de a obține licența de organizare și autorizația de exploatare sau, în caz contrar, pierd dreptul de a opera jocuri de noroc în România până la data obținerii acestora. Astfel, potrivit Normelor Metodologice, operatorii economici care intenționează să organizeze și să exploateze două sau mai multe activități de jocuri de noroc tradiționale sau la distanță, sunt obligați să solicite licența de organizare și autorizație de exploatare a jocurilor de noroc pentru fiecare activitate în parte, cu excepția operatorilor de jocuri de noroc la distanță, pentru care „autorizația de exploatare a activității se acordă pentru întreaga activitate care se desfășoară prin intermediul aceleași platforme de joc (…)”.

În ceea ce privește jocurile de noroc tradiționale, o primă modificare ce se remarcă în noua reglementare constă în eliminarea anexelor și instrucțiunilor de completare a formularelor privind situația încasărilor obținute din activitatea de exploatare a sistemelor de joc de tip slot-machine, reglementate de legislația secundară anterioară (HG nr. 870/2009) ce a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Normelor Metodologice (cunoscute în industrie după abrevierile indexurilor contoarelor ce trebuie raportate, Si și Sf). După cum rezultă din secțiunea dedicată acestor activități din cuprinsul Normelor Metodologice, modalitatea de raportare va fi de asemenea reglementată „prin ordin al președintelui ONJN”.

În consecință, adoptarea Normelor Metodologice aduce mai multă claritate legislativă pentru activitătile de jocuri de noroc desfășurate în România. Cu toate acestea, cadrul normativ necesită în continuare completări, rămânând totodată de esență modalitatea în care noile dispoziții legale vor fi interpretate și aplicate în concret.

Faceți jocurile!