The Online Gambling Taxation Framework Is Functional. Can It Be Improved?Dispunem de un cadru funcțional pentru impozitarea jucătorilor din segmentul online. Poate fi îmbunătățit?

by Alexandru MĂNUCU, Tax Deputy Manager at Țuca Zbârcea & Asociații Tax

Thanks to the efforts made from 2015 to 2016 to adjust gambling organization and taxation laws, Romania has become an attractive jurisdiction both for gambling operators and for gamblers.

Currently, the functional legislative conditions for remote gambling allow the Romanian state to capitalise the increasing popularity of online gambling. However, Romania must also be competitive by reference to the jurisdictions that have greater experience in the field, particularly states that also updated their taxation mechanisms at the same pace as the legislative amendments. It is obvious that over the last decade, the gambling industry has become one the most profitable global industries and it is an important source of revenues for those states. Romania could also benefit therefrom.

Currently, one of the biggest drawbacks is that the access of new operators to the remote gambling market is restricted. Practically, the opportunity offered by Law No. 124/2015 whereby stakeholders were guaranteed exemption from criminal and tax liability for the previous period provided that they complied with the new authorisation requirements is already a matter of the past.

In this context, the organic growth of the online gambling market can be encouraged only by assessing and adjusting the existing tax conditions, so that they would become more attractive both to organisers and gamblers alike.

The Existing Tax Conditions and How to Improve Them

Of course, the actual taxation rate continues to be a determining factor in order to establish to what extent gamblers are inclined to consider a tribute to be fair. However, the progressive rates in force, of 1% (for amounts of up to RON 66,760), 16% (for amounts ranging from RON 66,750 to RON 445,000 inclusively) and respectively 25% (for amounts in excess of RON 445,000), applicable to the gross income consisting in gamblers’ withdrawals from online accounts are not prohibitive in any way. Moreover, it is precisely such rates which determined professional players to move their tax residence to Romania, in order to benefit from these tax conditions.

However, in practice, the fulfilment of tax liabilities which are generally accepted as more than reasonable proves to be problematic. More precisely, the beneficiaries of revenues from remote gambling are bound to annually submit a tax statement (namely Statement 200), which would include all the revenues from this activity until 25^th May of the following year.

In parallel, an online gambling organiser/ payer of revenues is bound to send information to each beneficiary regarding each gross income received by the latter during the financial year, until the last day of February of the current year for the previous year.

By this deadline, organisers must also submit in their turn an informative tax statement (namely Statement 205) for the previous year, where each gross income would be highlighted for each taxpayer.

For gamblers, the fulfilment of the declarative obligation consists in using the statements received from the gambling organisers on whose platform they obtained revenues in the previous year for preparing the tax statement. Once filled out, Statement 200 must be submitted to the relevant office of the National Agency for Tax Administration (Romanian: Agenția Naționala de Administrație Fiscală – ANAF). The taxpayer has almost three months for the whole process (from the end of February, when the taxpayer is supposed to receive the statements on the withdrawals from operators to 25^th May, which is the deadline for submitting the annual statement). Of course, one should also take into account the profile of this type of gambler, who prefers to gamble in a familiar environment instead of going to a gambling/ casino room. Certainly, going to the tax authorities to submit Statement 200 is not one of his/her priorities.

On the other hand, although organisers are  supposed to have the necessary resources to comply with the declarative obligations, they encounter technical obstacles. Statement 205 is unable to accommodate the volume of data which gambling operators have to report, as it allows the registration of maximum 500 payments on the form or up to 10,000 in an appendix thereto. However, the number of individual withdrawals carried out in one year exceeds by far 100,000 for each of the operators authorised to carry out their activity in Romania.  Thus, both the operators and the authorities have found year after year compromise solutions for which taxpayers allocated additional resources (such as the submission of appendices in hard copy with the annual statement of withdrawals for 2015 or the configuration of a specific type of electronic document which the computer system of ANAF would be able to read).

As far as the substance is concerned, these obligations aim at double checking the voluntary compliance of online gamblers. In the unrealistic assumption that 100% of them diligently declare their revenues from the previous year by 25^th May, the authorities must engage in their turn considerable resources to issue and send the related taxation decisions.  Once they are sent, taxpayers have 60 calendar days to pay their tax liabilities. Therefore, in the best-case scenario, the tax related to a withdrawal made on the last day of the previous year reaches the state’s treasury in 7 months. In practice, this period is likely to exceed one year.

Starting from the premise that all the three stakeholders (the state, the online gambling operators and the participants) have time and resources to lose in order to ensure the payment of tax liabilities that they all consider to be fair, there is also the question of adjusting the taxation mechanism.

In line with other opinions expressed by the stakeholders, we believe that a first improvement that could be made regarding the tax treatment applicable to the revenues obtained by gamblers from online gambling activities is the introduction of rules on income tax withholding. Practically, such a measure would render consistent the taxation mechanism for all gambling revenues obtained by Romanian residents, since currently revenues obtained in the offline environment are taxed by withholding (except for revenues obtained at poker festivals, for which such withholding measures could also be applied).

WIN – WIN – WIN

In this way, Romania would move even closer to European jurisdictions that have a tradition in facilitating access to online gambling, such as the UK, Denmark or Malta, where fiscal liabilities exclusively fall under the responsibility of organisers (gamblers’ earnings are not subject to taxation, the fees are paid by organisers and, as applicable, by reference to the amounts gambled when placing the bets).

Of course, in such case, the tax on the income earned in Romania would remain an obligation of the participants, but the amounts actually received by them would be net amounts, the related fees already being retained and subsequently transferred to the state budget by operators. This nuance can be easily disregarded by the income beneficiary, as long as organisers deal with the relationship with the tax authorities.

The tax authorities would no longer have the aforementioned informative/ declarative obligations and could set up internal systems by which they would ensure the automatic compliance with these simplified fiscal conditions.

Last but not least, the state would no longer need to engage resources to ensure the collection of taxes on gambling revenues and, moreover, it would have money available much earlier (the obligations withheld when making the payment are declared and transferred to the state budget until the 25^th of the month following that when the payment is made).

In other words, all stakeholders would benefit.

Legislative Process to Amend the Tax Code and the Good Timing

Summing up the benefits, it follows that the opportunity of implementing such amendments is immediate. However, not before taking into account the following two issues.

First of all, the Tax Code can only be amended and/ or supplemented by a law, and the provisions of such a legislative act should enter into force after at least 6 months as of its publication in the Official Journal. Adjustments adopted by emergency ordinance are an exception for which shorter deadlines for the entry into force can be provided, but not less than 15 days as of the date of publication.

Second of all, one should take into account a transition as smooth as possible from the current taxation system to one that implies the withholding of tax liabilities for the revenues obtained by online gamblers.

The urgent change of the taxation treatment requires transitory rules for the period between the entry into force of the new provisions and the end of this year, the amendment of the existing forms, in order to accommodate two periods with different taxation methodologies (similarly to 2015), details that would require the allocation of higher resources by the state and the taxpayers (participants and organisers alike) for compliance.

Such inconveniences could be easily avoided if the legislator would pursue the implementation of these measures since the beginning of the next taxation period (namely 1^st January 2018), thus also contributing to the predictability of tax legislation in Romania, strongly shaken by the recent emergency ordinances on other taxation areas.

It should however be understood that the date of entry into force is not the same as the date when such measures are adopted, and the legislative process is a lasting one, which should involve both the representatives of the National Gambling Office and those of the bodies in charge with monitoring, verifying or sanctioning the industry-related activities, as well as the representatives of the associations of gambling operators.

Therefore, less than two months are left by the date when the law meant to improve how to tax the revenues of online gamblers should be published in the Official Journal, so as to have effects as of 1^st January 2018. Under these circumstances, the legislative measures can be adopted only by an emergency ordinance.

Regardless of what will happen, one thing is certain. By accumulating various budgetary pressures from measures the opportunity of which is to be proven, Romania should not miss the chance to remain in the select group of jurisdictions that adapt to the needs of a growing industry, particularly when such an effort does not involve additional costs.

de Alexandru MĂNUCU, Tax Deputy Manager al Țuca Zbârcea & Asociații Tax

Grație eforturilor de reconfigurare a legislației privind organizarea și impozitarea jocurilor de noroc din perioada 2015–2016, România a devenit o jurisdicție atractivă atât pentru operatori, cât și pentru participanții la asemenea activități.

În prezent, cadrul legislativ funcțional pentru activitatea de jocuri de noroc la distanță permite statului român să capitalizeze popularitatea crescândă a jocurilor de noroc online. Cu toate acestea, România trebuie să fie competitivă și în raport cu jurisdicțiile care au o mai mare experiență în domeniu, în speță state care și-au actualizat, în același ritm cu modificările legislative, și mecanismele de impozitare. Este evident că, în decursul ultimei decade, industria jocurilor de noroc a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel internațional, reprezentând o sursă importantă de venituri pentru statele respective, de care ar putea să beneficieze și țara noastră.

În acest moment, unul dintre cele mai mari dezavantaje este reprezentat de restricționarea accesului noilor operatori pe piața de jocuri de noroc la distanță. Practic, oportunitatea oferită prin Legea nr. 124/2015 prin care celor interesați le-a fost garantată exonerarea de răspunderea penală și fiscală pentru trecut, cu condiția conformării la noile cerințele de autorizare, este deja de domeniul trecutului.

În acest context, stimularea dezvoltării organice a pieței jocurilor de noroc online poate fi realizată doar prin evaluarea cadrului fiscal existent și modificarea acestuia, astfel încât să devină mai atrăgător pentru organizatori și jucători deopotrivă.

Cadrul fiscal existent și Direcții pentru îmbunătățirea acestuia

Desigur, cota efectivă de impozitare reprezintă în continuare un factor determinant pentru a stabili cât de înclinați sunt jucătorii să considere un bir ca fiind echitabil. Însă cotele progresive în vigoare de 1% (pentru sume până la 66.760 lei), 16% (pentru plaja dintre 66.750 lei și 445.000 lei inclusiv) și respectiv 25% (pentru ceea ce depășește suma de 445.000 lei), aplicabile venitului brut reprezentat de retragerile efectuate de jucători din conturile online, nu sunt nicidecum prohibitive. Mai mult, tocmai acestea au determinat jucători profesioniști să își mute rezidența fiscală în România pentru a putea beneficia de acest cadru de impozitare.

În practică însă, îndeplinirea unor obligații fiscale general acceptate ca fiind mai mult decât rezonabile se dovedește problematică. Concret, beneficiarii de venituri din jocuri de noroc la distanță au obligația de a depune anual o declarație fiscală (și anume Declarația 200), care să cuprindă totalitatea veniturilor obținute din această activitate, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

În paralel, un organizator/plătitor de venituri din segmentul online are obligația de a transmite fiecărui beneficiar informații cu privire la fiecare venit brut, primit de acesta în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent.

De asemenea, până la acest termen organizatorii trebuie să depună la rândul lor o declarație fiscală informativă (și anume Declarația 205) pentru anul precedent, în care să fie evidențiat fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.

Observăm că la nivelul jucătorilor, îndeplinirea obligației declarative constă în utilizarea situațiilor primite de la organizatorii de jocuri de noroc pe platforma cărora au obținut venituri în anul precedent pentru pregătirea declarației fiscale. Odată completată, Declarația 200 trebuie depusă la sediul Agenției Naționale de Administrație Fiscală (ANAF) de care aparține fiecare individ. Pentru întregul demers, contribuabilul are la dispoziție aproape 3 luni (între sfârșitul lunii februarie, data la care se presupune că trebuie să primească situațiile retragerilor din partea operatorilor și 25 mai, termenul pentru depunerea declarației anuale). Desigur, nu trebuie neglijat profilul acestui tip de jucător care preferă să își desfășoare activitatea într-un cadru familiar, în detrimentul deplasării la o sală de jocuri / cazino pentru acest scop. Cu siguranță, vizita la sediul autorităților fiscale pentru depunerea Declarației 200 nu se înscrie între priorități.

Organizatorii, pe de altă parte, deși se presupune că au la dispoziție resursele necesare conformării la obligațiile de ordin declarativ, întâmpină piedici de ordin tehnic. Declarația 205 nu are capacitatea de a acomoda volumul de date pe care operatorii de jocuri de noroc îl au de raportat, aceasta permițând înscrierea a maxim 500 de plăți în corpul formularului sau până la 10.000 într-o anexă a acestuia. Or numărul retragerilor individuale efectuate într-un an depășește cu mult 100.000 pentru fiecare dintre operatorii autorizați să își desfășoare activitatea în România. Astfel, atât operatorii, cât și autoritățile au găsit de la an la an soluții de compromis pentru care au fost alocate resurse suplimentare din partea contribuabililor  (cum ar fi prin depunerea unor anexe în format fizic cu situația anuală a retragerilor pentru 2015 sau configurarea unui tip specific de document electronic pe care sistemul informatic al ANAF să îl poată descifra).

Privind în substanță, aceste obligații au ca scop dubla verificare a conformării voluntare a jucătorilor din segmentul online. În ipoteza nerealistică în care 100% dintre aceștia își declară în mod diligent veniturile obținute în anul precedent până la 25 mai, autoritățile trebuie să angajeze la rândul lor resurse considerabile pentru emiterea și comunicarea deciziilor de impunere aferente. Odată comunicate, contribuabilii au la dispoziție 60 de zile calendaristice pentru achitarea obligațiilor fiscale. Așadar, în cel mai optimist scenariu, impozitul aferent unei retrageri efectuate în ultima zi a anului precedent ajunge în trezoreria statului la 7 luni distanță. În realitate, este de așteptat ca această perioadă să depășească un an.

În contextul în care toate cele trei părți implicate (statul, operatorii de jocuri de noroc online și participanții) au de pierdut timp și resurse pentru a asigura plata unor obligații fiscale considerate la unison echitabile, se pune problema ajustării mecanismului de impozitare.

În acord cu alte opinii exprimate de părțile interesate din industrie, considerăm că o primă îmbunătățire care ar putea fi adusă cu privire la regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute de către jucători din activitățile de jocuri de noroc online, o reprezintă introducerea unor norme privind reținerea la sursă a impozitului pe venit. Practic, o astfel de măsură ar conduce la uniformizarea mecanismului de impozitare pentru toate veniturile din jocuri de noroc obținute de rezidenții români, în mod curent cele obținute în mediul offline fiind impozitate prin reținere la sursă (cu excepția celor obținute în cadrul festivalurilor de poker, venituri care ar putea fi prinse la rândul lor de o asemenea măsură).

WIN – WIN – WIN

În acest mod, România s-ar apropia și mai tare de jurisdicții europene care au o tradiție în facilitarea accesului la activitatea de online gambling precum Marea Britanie, Danemarca sau Malta, unde sarcinile de natură fiscală cad exclusiv în responsabilitatea organizatorilor (câștigurile jucătorilor nu fac obiectul impozitării, taxele fiind impuse la nivelul organizatorilor și după caz, raportat la sumele puse în joc în momentul plasării pariurilor).

Desigur, într-un astfel de scenariu impozitul pe venituri în România ar rămâne o obligație a participanților, însă sumele efectiv primite de aceștia ar constitui sume nete, taxele aferente fiind deja reținute și ulterior virate la bugetul de stat de către operatori. Această nuanță poate fi ușor neglijată de la nivelul beneficiarului de venit, câtă vreme relația cu autoritățile fiscale este în grija organizatorilor.

Aceștia din urmă ar scăpa de îndeplinirea obligațiilor informative/declarative expuse mai sus și ar putea să își configureze sisteme interne prin care să asigure conformarea automată la acest cadru fiscal simplificat.

Nu în ultimul rând, statul nu ar mai fi nevoit să angajeze resurse pentru a asigura colectarea impozitului pe veniturile din jocuri de noroc și, în plus, ar avea la dispoziție banii mult mai devreme (obligațiile reținute la momentul plății se declară și virează la bugetul de stat până la data 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează plata).

Cu alte cuvinte, toate părțile implicate ar avea de câștigat

Procesul legislativ pentru modificarea Codului Fiscal și momentul oportun

Punând pe hârtie beneficiile, rezultă că oportunitatea implementării unor asemenea modificări este imediată. Nu înainte, însă, de a lua în considerare următoarele două aspecte.

În primul rând, modificarea și/sau completarea Codului Fiscal poate fi realizată prin lege, iar prevederile unui astfel de act normativ ar trebui să intre în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Fac excepție ajustările adoptate prin ordonanță de urgență, pentru care se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării.

În al doilea rând, trebuie avută în vedere o tranziție cât mai facilă de la actualul sistem de impozitare, la unul care presupune reținerea la sursă a obligațiilor fiscale aferente veniturilor obținute de jucătorii din segmentul online.

Schimbarea de urgență a regimului de impozitare presupune reguli tranzitorii pentru perioada cuprinsă între momentul intrării în vigoare a noilor prevederi și sfârșitul acestui an, modificarea formularisticii existente, în sensul acomodării a două perioade cu metodologii diferite de impozitare (similar cu 2015), detalii care ar spori necesarul de resurse alocate de stat și de contribuabili (participanți și organizatori deopotrivă) pentru conformare.

Asemenea inconveniente ar putea fi ușor evitate dacă legiuitorul ar urmări implementarea acestor măsuri de la începutul perioadei fiscale următoare (și anume 1 ianuarie 2018), contribuind astfel și la predictibilitatea legislației fiscale în România, puternic zguduită de recentele ordonanțe de urgență care au vizat alte arii de impozitare.

Trebuie însă înțeles că data intrării în vigoare nu coincide cu data adoptării unei astfel de măsuri, iar procesul legislativ este unul de durată, în care ar trebui implicați atât reprezentanții Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, cât și cei ai organelor abilitate să urmărească, verifice sau sancționeze activitățile conexe industriei, dar și reprezentanții asociațiilor operatorilor de jocuri de noroc.

Așadar, au rămas puțin peste două luni până la data la care legea menită să îmbunătățească modalitatea de impozitare a veniturilor obținute de jucătorii din segmentul online ar trebui publicată în Monitorul Oficial, astfel încât să producă efecte începând cu 1 ianuarie 2018. Iar legiferarea, în această situație, ar fi posibilă doar prin adoptarea unei ordonanțe de urgență.

Indiferent de ceea ce se va întâmpla, un lucru este cert. Acumulând diverse presiuni bugetare din măsuri a căror oportunitate rămâne să fie dovedită, România nu ar trebui să rateze șansa de a rămâne în grupul select al jurisdicțiilor care se adaptează la necesitățile unei industrii în plină dezvoltare, mai ales atunci când un asemenea efort nu presupune costuri suplimentare.