Tag Archives: Muhammad Ali

Boxul și rolul său în promovarea entertainmentului prin sport în Las Vegas

MGM Grand Garden Arena

de Cristina Toderaș

Azi unul dintre sporturile cele mai populare în Europa și America și a cărui origine este legată de festivalurile antice în care unul dintre cei doi luptători murea este boxul. Apoi se poate spune că Statele Unite ale Americii au adus o contribuție majoră, pe parcursul secolului XX, asupra modului în care este privit și înțeles acest sport în prezent. Iar orașul care a sprijinit cel mai mult boxul, transformându-l în industria profitabilă atât de binecunoscută azi, este Las Vegas. Staruri ca Muhammad Ali, „Sugar” Ray Leonard, Evander Holyfield, George Foreman, Mike Tyson, Oscar De La Hoya și Floyd Mayweather sunt doar câteva dintre legendele care au adus faimă și recunoaștere acestui sport, dar și orașului.

Însă lucrurile nu au stat așa dintotdeanua. Mai înainte ca Las Vegas să devină capitala boxului, și orașul New York a avut perioada sa de glorie, când, prin intermediul radioului și a televiziunii, a urmări meciurile de box era o distracție națională realizată vineri seară. Mai mult decât atât, primul sport transmis vreodată la televizor a fost un meci de box, în 1944, când Willie Pep și-a apărat titlul la categoria pană împotriva lui Chalky Wright. În 1960, după ce NBC a refuzat să mai difuzeze meciuri de box, iar orașul New York să mai organizeze astfel de lupte, boxul a trebuit să își găsească o „nouă casă” primitoare: Nevada.

Este vorba de Convention Centre din Las Vegas, un oraș care era în căutarea unui „entertainment spectacle” sau a unei noi modalități prin care cazinourile puteau atrage vizitatorii în sălile de jocuri de noroc. Așadar, boxul a devenit un sport sponsorizat masiv de către cazinouri pentru că acestea și-au dat seama ce profituri uriașe pot realiza în jurul unor astfel de evenimente. Pentru a înțelege proporțiile câștigurilor pe care cazinourile le fac pe seama meciurilor de box, este bine de știut că fiecare meci al pugilistului Floyd Mayweather aducea la bugetul orașului Las Vegas cel puțin 100 milioane de dolari și alte 11 milioane de dolari în industrii conexe ca restaurante și hoteluri.

De-a lungul timpului, Las Vegas a fost gazda a numeroase partide de box cu pugiliști celebri, dar și cu sportivi ai căror cariere s-au terminat imediat după finalizarea meciului. Evenimentele sportive de acest fel au fost și sunt în continuare producătoare de venituri fabuloase pentru că atrag oamenii din toată lumea care doresc să parieze pe câștigător. Pe lângă biletele vândute la meci, camere de hoteluri închiriate, mâncare, divertisment, produse și săli de jocuri de noroc pline, o altă modalitate de a înzeci câștigurile a fost din vânzarea drepturilor de difuzare a meciurilor, fapt care aducea cu sine promovarea cazinoului, ca fiind epicentrul evenimentului. Așadar, în 1978, Muhammad Ali a pierdut titlul la categoria grea la puncte în favoarea lui Leon Spinks în fața a aproximativ 5.300 de persoane adunate în sala de la Hilton și alte 70 de milioane de telespectatori. Drepturile de difuzare au costat 3,8 millioane de dolari televiziunea CBS. În urma meciului, câștigul lui Ali a fost de 3,5 milioane de dolari, iar Spinks 320.000 de dolari. Lupta dintre „Sugar” Ray Leonard și Thomas Hearns, din 1981, promovată sub numele „Confruntarea finală” (Showdown) reprezintă un alt meci care a realizat venituri uriașe. De exemplu, în sala au fost 23.618 persoane, iar audiența la televizor a fost de 300 de milioane telespectatori. În urma meciului, Hearns a câștigat 5,1 milioane de dolari, iar Leonard peste 11 milioane de dolari. Dacă încasările din bilete au fost în valoare de 5,9 milioane de dolari, veniturile din drepturile de difuzare au adus organizatorilor 7,5 milioane de dolari. În final, veniturile brute aduse de meci au cumulat peste 35 milioane de dolari.

Azi se poate spune că nu mai contează atât de mult orașul în care s-a născut boxul. Atunci când ai ceva de oferit lumii, Las Vegas devine orașul tău. Câți știu că cei 3 boxeuri care au dominat ultimii 20 de ani din punct de vedere al încasărilor realizate – Tyson, De La Hoya și Mayweather – sunt originari din New York, Los Angeles și Michigan?

Muhammad Ali

Unul dintre cei mai cunoscuți și, poate, cel mai îndrăgit pugilist al tuturor timpurilor, după viața căruia au fost realizate și câteva ecranizări, jucând chiar el însuși în cea din 1977, și care și-a lansat cariera în Las Vegas, a fost Muhammad Ali. El a debutat în ring, în 1961 cu numele Cassius Clay, meci pe care, de altfel, l-a câștigat în fața lui Duke Sabedong în sala Convention Center din Las Vegas. Cazinourile au observat chiar de la primul sunet al gongului carisma boxeurului, ușurința cu care cucerea publicul larg, lucru care le-a ajutat să atragă câți mai mulți fani ai boxului în perimetrele lor.

Chiar dacă, de-a lungul carierei, Ali a boxat doar de 7 ori în Las Vegas, relația cu acest oraș este una specială, care transcende sportul. Dincolo de a fi un showman înnăscut, Ali a fost un activist. El s-a folosit de simpatia pe care o stârnea fanilor pentru a reduce disensiunile rasiale din Las Vegas. Așadar, Ali luptă a doua oară în Las Vegas, în 1965, cu Floyd Patterson, pe care îl învinge prin knock-out în 12 runde apărându-și, astfel, titlul. Apoi, în 1970, în Atlanta, imediat după ce i-a fost ridicată interdicția de a boxa (pentru că a refuzat să se înroleze în armata americană în timpul războiului din Vietnam), Ali câștigă împotriva lui Jerry Quarry, la fel și doi ani mai târziu, în 1972, în, deja, binecunoscuta sală din Las Vegas. Următoarele 2 meciuri câștigate de Ali sunt în 1973 (Joe Bugner) și 1975 (Ron Lyle). Apoi, în 1978, în Hotel Hilton, Ali pierde meciul cu Leon Spinks la puncte, pentru ca 7 luni mai târziu să își ia revanșa în Lousiana. Doi ani mai târziu pierde meciul cu Larry Holmes când antrenorul lui a trebuit să intervină pentru a opri meciul în runda cu numărul 10.

Sugar” Ray Leonard

Ca și Ali, următoarea stea a boxului care s-a simțit ca acasă în Las Vegas a fost Ray Charles Leonard. Acesta a atras atenția asupra lui când a luptat 4 meciuri consecutive în incinta Cazinoului Caesars, în 1979, creând vâlvă atât pe plan local, cât și la televiziunea națională. Însă abia după meciul împotriva lui Tommy Hearns, din 1981, care avea să rămână celebru în istoria boxului, Leonard a căpătat faima mult dorită. Spre surprinderea multora, Hearns, care cu o seară înainte de meci se epuizase fizic jucând basketball, a reușit să conducă meciul la puncte, în timp ce Leonard părea depășit de situație. În finalul meciului, când ochiul stâng a lui „Sugar” era închis din cauza umflăturii, iar Hearns părea să fie la un singur pas de o victorie decisivă, doar vorbele antrenorului său „O dai în bară, fiule!” au fost cele care au schimbat macazul. Leonard a intrat în ring motivat, iar după câteva lovituri a reușit să-și țintuiască adversarul în sforile ringului, câștigând. După acest meci dur, „Sugar” Ray Leonard nu a mai continuat să boxeze la categoria grea. De-a lungul carierei sale din 1977 și până în 1997, Leonard a câștigat 5 titluri la diferite categorii de greutate, iar la trei dintre ele și-a menținut titlul.

Mike Tyson

Înainte de a deveni cunoscut ca fiind cel mai tânăr campion la categoria grea în 1986, Mike Tyson a luptat la Hilton, Las Vegas, împotriva lui Alfonso Ratliff în 1985. Apoi, succesul lui Tyson a crescut de la an la an, astfel încât, în 1988 el devine primul boxeur care a deținut în același timp toate cele 3 versiuni majore din box: WBA, WBC și IBF. Zece ani mai târziu, Mike revine în Las Vegas mulțumită unui contract semnat cu MGM Grand care i-a adus boxeurului 25 milioane de dolari, în timp ce cazinoul a câștigat mult mai mult de pe urma acestei înțelegeri. Așadar, în 1996 Mike Tyson boxează împotriva lui Evander Holyfield, meci  pe care îl pierde prin knock-out tehnic (TKO) în runda 11. Anul următor a avut loc revanșa. A fost celebrul meci în care Tyson l-a mușcat pe Holyfield de urechi, comportament care îi va aduce, în final, descalificarea. Astfel, Tyson – Holyfield II devine primul meci din istoria boxului care s-a finalizat cu descalificarea unuia dintre sportivi.

Floyd Mayweather

În 2014, Mayweather a devenit noua atracție a Las Vegasului, iar un an mai târziu a avut loc cea mai așteptată bătălie a acestui secol între Floyd Mayweather și Manny Pacquiao. Cele două legende ale boxului s-au confruntat după mai bine de 5 ani de negocieri asupra aspectelor ce țineau de mediatizarea meciului. La finalul meciului, Mayweather a fost declarat învingător. De-a lungul carierei de pugilist profesionist 1996-2015, Mayweahter a câștiga 50 de meciuri și a devenit campion mondial en-titre la 4 categorii de greutate diferite.

Andre Agassi, tot ce a dat Vegasul mai bun tenisului

Andre Agassi

-Oana Mihalache

A renunțat la tenis de mai bine de un deceniu, în 2006, după ce a reușit remarcabile performanțe în acest sport, iar apoi a decis să se dedice acțiunilor caritabile. Un veritabil tenismen, un om dedicat pasiunilor și obligațiilor sale profesionale și nu doar, pe scurt un role model pentru cei tineri. Este vorba despre Andre Agassi, un nume cu o rezonață specială pentru Las Vegas – orașul său natal.

A reușit să ajungă, la un moment dat numărul 1 în tenis – în Aprilie 1995, iar între anii 1990-2000 era unul dintre cei mai aclamați tenismeni din lume. Nici nu este de mirare, având în vedere că palmaresul său profesional include, printre altele, câștigarea a opt turnee de Mare Șlem și o medalie de aur – cucerită în 1996 la Atlanta, la Jocurile Olimpice de Vară. În total, în timpul carierei sale de tenismen, a cucerit nu mai puțin de 60 de titluri la simplu. Lăsând la o parte titlurile cucerite și performanțele ”bifate” în turnee, lumea tenisului îi este datoare cu un lucru: prin carisma, dedicarea și felul său de a comunica cu publicul au făcut ca tenisul să devină mai popular și să intre în categoria sporturilor vedetă. Dacă statutul său de cel mai bun tenismen din istorie este discutabil și poate fi contestat de critici, un lucru este cert și aproape unanim acceptat: Agassi are cele mai buni lovituri din istorie la returul de serviciu. Putem spune că asta este cea mai importantă amprentă pe care a lăsat-o în tenis.

După ce a ieșit din această lume, Agassi a decis că vrea să își lase amprenta și asupra unor cauze care se bucură de mai puțin ”succes” și au mai puțină vizibilitate: cauzele sociale. Ei bine, el s-a întors în orașul natal Vegas, pentru a ajuta comunitățile vulnerabile de acolo. În ultima vreme este văzut rar în public, având o familie formată din soția sa, Steffi Graf, și doi copii – un băiat și o fată – și fiind implicat în activitățile fundației de caritate pe care o conduce și care îi poartă numele – Fundația Agassi pentru Educație.

După o îndelungată absență, Agassi a fost văzut recent la un eveniment din Melbourne, la care se afla în calitate de ambasador Longines, brand pe care îl promovează încă din 2007.

Munca sa în slujba comunității din care a plecat și-a extins tentaculele treptat, de la ajutarea copiilor defavorizați la construirea unor centre educaționale. În 1997 a făcut o donație către organizația Child Haven, prin care a fost construită o mică școală, apoi prin fundația lui a alocat fonduri de 720.000 de dolari prin care a fost construit un centru destinat copiilor cu probleme fizice sau psihice, prevăzut și cu spații de carantină pentru cei cu boli infecțioase. În 2001 Agassi a inaugurant o academie în Las Vegas – Agassi College Preparatory Academy, prin care copiii supuși unor riscuri de sănătate sau sociale puteau urma cursuri gratuite în vederea admiterii la facultate. Peste 1.200 sunt înscriși la această școală, prima generație de absolvenți din 2009 înregistrând o rată de admitere la facultate de 100%. Munca lui nu s-a oprit aici, iar în 2007 s-a alăturat mai multor nume celebre – printre care Muhammad Ali, Lance Armstrong, Jeff Gordon sau Tony Hawk – pentru a înființa o organizație de caritate numită Athlets for Hope, pentru a ghida sportivii de performanță care vor să se implice în acțiuni caritabile. Până la finalul anului 2015, fondul deschis de el pentru construirea unor școli reușise să construiască peste 70 de școli, deservind 35.000 de elevi.

Dedicarea lui pentru aceste acțiuni este una totală, nu cum – așa cum avea să recunoască mai târziu – a fost cea pentru tenis. În cartea sa autobiografică lansată pe piață în 2009, Agassi spunea că a ajuns să urască sportul care l-a făcut celebru: ”Joc tenis pentru a avea o carieră, chiar dacă urăsc acest sport, îl urăsc cu o pasiune neagră și secretă, și l-am urât dintotdeauna”.

Implicarea în acțiuni caritabile nu a trasat însă limite pentru Agassi: el s-a implicat și în promovarea unor reforme în educație, sprijinirea unor investiții, dar s-a implicat și în domeniul real estate. De asemenea, fundația dedicată copiilor sprijină acum și proiecte din Uganda, un exemplu fiind cumpărarea unei ambulanțe pentru a ajuta copiii de acolo, mai ales pe cei din tabere de refugiați, proiect implementat în 2009.

Chiar dacă a afirmat că nu a fost dedicat trup și suflet carierei din tenis, în care de altfel a excelat, este limpede că implicarea în proiecte caritabile reflectă dedicare 100%. În plus, Agassi rămâne unul dintre cele mai de succes staruri ale Vegasului, care a stat deoparte de lumea cazinourilor, însă a reușit să aducă un omagiu acestui oraș în alte moduri: prin performanță sportivă și prin implicare în comunitatea din care a plecat, dar și în alte colțuri din lume.