Tag Archives: Alexandru Mănucu

Dispunem de un cadru funcțional pentru impozitarea jucătorilor din segmentul online. Poate fi îmbunătățit?

Alexandru Manucu_Tuca Zbarcea & Asociatii Tax

de Alexandru MĂNUCU, Tax Deputy Manager al Țuca Zbârcea & Asociații Tax

Grație eforturilor de reconfigurare a legislației privind organizarea și impozitarea jocurilor de noroc din perioada 2015–2016, România a devenit o jurisdicție atractivă atât pentru operatori, cât și pentru participanții la asemenea activități.

În prezent, cadrul legislativ funcțional pentru activitatea de jocuri de noroc la distanță permite statului român să capitalizeze popularitatea crescândă a jocurilor de noroc online. Cu toate acestea, România trebuie să fie competitivă și în raport cu jurisdicțiile care au o mai mare experiență în domeniu, în speță state care și-au actualizat, în același ritm cu modificările legislative, și mecanismele de impozitare. Este evident că, în decursul ultimei decade, industria jocurilor de noroc a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel internațional, reprezentând o sursă importantă de venituri pentru statele respective, de care ar putea să beneficieze și țara noastră.

În acest moment, unul dintre cele mai mari dezavantaje este reprezentat de restricționarea accesului noilor operatori pe piața de jocuri de noroc la distanță. Practic, oportunitatea oferită prin Legea nr. 124/2015 prin care celor interesați le-a fost garantată exonerarea de răspunderea penală și fiscală pentru trecut, cu condiția conformării la noile cerințele de autorizare, este deja de domeniul trecutului.

În acest context, stimularea dezvoltării organice a pieței jocurilor de noroc online poate fi realizată doar prin evaluarea cadrului fiscal existent și modificarea acestuia, astfel încât să devină mai atrăgător pentru organizatori și jucători deopotrivă.

Cadrul fiscal existent și Direcții pentru îmbunătățirea acestuia

Desigur, cota efectivă de impozitare reprezintă în continuare un factor determinant pentru a stabili cât de înclinați sunt jucătorii să considere un bir ca fiind echitabil. Însă cotele progresive în vigoare de 1% (pentru sume până la 66.760 lei), 16% (pentru plaja dintre 66.750 lei și 445.000 lei inclusiv) și respectiv 25% (pentru ceea ce depășește suma de 445.000 lei), aplicabile venitului brut reprezentat de retragerile efectuate de jucători din conturile online, nu sunt nicidecum prohibitive. Mai mult, tocmai acestea au determinat jucători profesioniști să își mute rezidența fiscală în România pentru a putea beneficia de acest cadru de impozitare.

În practică însă, îndeplinirea unor obligații fiscale general acceptate ca fiind mai mult decât rezonabile se dovedește problematică. Concret, beneficiarii de venituri din jocuri de noroc la distanță au obligația de a depune anual o declarație fiscală (și anume Declarația 200), care să cuprindă totalitatea veniturilor obținute din această activitate, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

În paralel, un organizator/plătitor de venituri din segmentul online are obligația de a transmite fiecărui beneficiar informații cu privire la fiecare venit brut, primit de acesta în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent.

De asemenea, până la acest termen organizatorii trebuie să depună la rândul lor o declarație fiscală informativă (și anume Declarația 205) pentru anul precedent, în care să fie evidențiat fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.

Observăm că la nivelul jucătorilor, îndeplinirea obligației declarative constă în utilizarea situațiilor primite de la organizatorii de jocuri de noroc pe platforma cărora au obținut venituri în anul precedent pentru pregătirea declarației fiscale. Odată completată, Declarația 200 trebuie depusă la sediul Agenției Naționale de Administrație Fiscală (ANAF) de care aparține fiecare individ. Pentru întregul demers, contribuabilul are la dispoziție aproape 3 luni (între sfârșitul lunii februarie, data la care se presupune că trebuie să primească situațiile retragerilor din partea operatorilor și 25 mai, termenul pentru depunerea declarației anuale). Desigur, nu trebuie neglijat profilul acestui tip de jucător care preferă să își desfășoare activitatea într-un cadru familiar, în detrimentul deplasării la o sală de jocuri / cazino pentru acest scop. Cu siguranță, vizita la sediul autorităților fiscale pentru depunerea Declarației 200 nu se înscrie între priorități.

Organizatorii, pe de altă parte, deși se presupune că au la dispoziție resursele necesare conformării la obligațiile de ordin declarativ, întâmpină piedici de ordin tehnic. Declarația 205 nu are capacitatea de a acomoda volumul de date pe care operatorii de jocuri de noroc îl au de raportat, aceasta permițând înscrierea a maxim 500 de plăți în corpul formularului sau până la 10.000 într-o anexă a acestuia. Or numărul retragerilor individuale efectuate într-un an depășește cu mult 100.000 pentru fiecare dintre operatorii autorizați să își desfășoare activitatea în România. Astfel, atât operatorii, cât și autoritățile au găsit de la an la an soluții de compromis pentru care au fost alocate resurse suplimentare din partea contribuabililor  (cum ar fi prin depunerea unor anexe în format fizic cu situația anuală a retragerilor pentru 2015 sau configurarea unui tip specific de document electronic pe care sistemul informatic al ANAF să îl poată descifra).

Privind în substanță, aceste obligații au ca scop dubla verificare a conformării voluntare a jucătorilor din segmentul online. În ipoteza nerealistică în care 100% dintre aceștia își declară în mod diligent veniturile obținute în anul precedent până la 25 mai, autoritățile trebuie să angajeze la rândul lor resurse considerabile pentru emiterea și comunicarea deciziilor de impunere aferente. Odată comunicate, contribuabilii au la dispoziție 60 de zile calendaristice pentru achitarea obligațiilor fiscale. Așadar, în cel mai optimist scenariu, impozitul aferent unei retrageri efectuate în ultima zi a anului precedent ajunge în trezoreria statului la 7 luni distanță. În realitate, este de așteptat ca această perioadă să depășească un an.

În contextul în care toate cele trei părți implicate (statul, operatorii de jocuri de noroc online și participanții) au de pierdut timp și resurse pentru a asigura plata unor obligații fiscale considerate la unison echitabile, se pune problema ajustării mecanismului de impozitare.

În acord cu alte opinii exprimate de părțile interesate din industrie, considerăm că o primă îmbunătățire care ar putea fi adusă cu privire la regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute de către jucători din activitățile de jocuri de noroc online, o reprezintă introducerea unor norme privind reținerea la sursă a impozitului pe venit. Practic, o astfel de măsură ar conduce la uniformizarea mecanismului de impozitare pentru toate veniturile din jocuri de noroc obținute de rezidenții români, în mod curent cele obținute în mediul offline fiind impozitate prin reținere la sursă (cu excepția celor obținute în cadrul festivalurilor de poker, venituri care ar putea fi prinse la rândul lor de o asemenea măsură).

WIN – WIN – WIN

În acest mod, România s-ar apropia și mai tare de jurisdicții europene care au o tradiție în facilitarea accesului la activitatea de online gambling precum Marea Britanie, Danemarca sau Malta, unde sarcinile de natură fiscală cad exclusiv în responsabilitatea organizatorilor (câștigurile jucătorilor nu fac obiectul impozitării, taxele fiind impuse la nivelul organizatorilor și după caz, raportat la sumele puse în joc în momentul plasării pariurilor).

Desigur, într-un astfel de scenariu impozitul pe venituri în România ar rămâne o obligație a participanților, însă sumele efectiv primite de aceștia ar constitui sume nete, taxele aferente fiind deja reținute și ulterior virate la bugetul de stat de către operatori. Această nuanță poate fi ușor neglijată de la nivelul beneficiarului de venit, câtă vreme relația cu autoritățile fiscale este în grija organizatorilor.

Aceștia din urmă ar scăpa de îndeplinirea obligațiilor informative/declarative expuse mai sus și ar putea să își configureze sisteme interne prin care să asigure conformarea automată la acest cadru fiscal simplificat.

Nu în ultimul rând, statul nu ar mai fi nevoit să angajeze resurse pentru a asigura colectarea impozitului pe veniturile din jocuri de noroc și, în plus, ar avea la dispoziție banii mult mai devreme (obligațiile reținute la momentul plății se declară și virează la bugetul de stat până la data 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează plata).

Cu alte cuvinte, toate părțile implicate ar avea de câștigat

Procesul legislativ pentru modificarea Codului Fiscal și momentul oportun

Punând pe hârtie beneficiile, rezultă că oportunitatea implementării unor asemenea modificări este imediată. Nu înainte, însă, de a lua în considerare următoarele două aspecte.

În primul rând, modificarea și/sau completarea Codului Fiscal poate fi realizată prin lege, iar prevederile unui astfel de act normativ ar trebui să intre în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Fac excepție ajustările adoptate prin ordonanță de urgență, pentru care se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării.

În al doilea rând, trebuie avută în vedere o tranziție cât mai facilă de la actualul sistem de impozitare, la unul care presupune reținerea la sursă a obligațiilor fiscale aferente veniturilor obținute de jucătorii din segmentul online.

Schimbarea de urgență a regimului de impozitare presupune reguli tranzitorii pentru perioada cuprinsă între momentul intrării în vigoare a noilor prevederi și sfârșitul acestui an, modificarea formularisticii existente, în sensul acomodării a două perioade cu metodologii diferite de impozitare (similar cu 2015), detalii care ar spori necesarul de resurse alocate de stat și de contribuabili (participanți și organizatori deopotrivă) pentru conformare.

Asemenea inconveniente ar putea fi ușor evitate dacă legiuitorul ar urmări implementarea acestor măsuri de la începutul perioadei fiscale următoare (și anume 1 ianuarie 2018), contribuind astfel și la predictibilitatea legislației fiscale în România, puternic zguduită de recentele ordonanțe de urgență care au vizat alte arii de impozitare.

Trebuie însă înțeles că data intrării în vigoare nu coincide cu data adoptării unei astfel de măsuri, iar procesul legislativ este unul de durată, în care ar trebui implicați atât reprezentanții Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, cât și cei ai organelor abilitate să urmărească, verifice sau sancționeze activitățile conexe industriei, dar și reprezentanții asociațiilor operatorilor de jocuri de noroc.

Așadar, au rămas puțin peste două luni până la data la care legea menită să îmbunătățească modalitatea de impozitare a veniturilor obținute de jucătorii din segmentul online ar trebui publicată în Monitorul Oficial, astfel încât să producă efecte începând cu 1 ianuarie 2018. Iar legiferarea, în această situație, ar fi posibilă doar prin adoptarea unei ordonanțe de urgență.

Indiferent de ceea ce se va întâmpla, un lucru este cert. Acumulând diverse presiuni bugetare din măsuri a căror oportunitate rămâne să fie dovedită, România nu ar trebui să rateze șansa de a rămâne în grupul select al jurisdicțiilor care se adaptează la necesitățile unei industrii în plină dezvoltare, mai ales atunci când un asemenea efort nu presupune costuri suplimentare.

 

Biografie Alexandru Mănucu

Alexandru Mănucu este Tax Deputy Manager în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax SRL, fiind specializat în domeniul taxării directe, atât în plan local cât şi internaţional.

Anterior, a fost implicat în calitate de consultant senior in cadrul PwC România, în numeroase proiecte de consultanţă, audit, due-diligence şi revizuire fiscală cu precădere în sectorul auto, industria energetică şi minieră, produse industriale, IT şi comunicaţii.

Înainte de a se alătura echipei PwC, Alexandru a ocupat o poziţie de management executiv în cadrul unei companii din domeniul distribuţiei de componente auto, având o cunoaştere profundă a mediului de afaceri din cadrul acestui sector.

Alexandru este licenţiat în Relaţii Economice Internaţionale în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a absolvit cursurile programului de master în Comunicare de afaceri în limba engleză, în cadrul aceleaşi instituţii.

De asemenea, Alexandru este înscris la Chartered Institute of Taxation, urmând să obţină certificarea ADIT (“Advanced Diploma in International Taxation”).

Editorial – Vești Bune

CI-74

By Insider

O ediție care anunță numai vești bune.

Prima veste bună este adusă chiar de revista noastră care va organiza pentru prima dată un Eveniment dedicat Serviciilor Financiare, Fiscalității și Problematicilor Juridice din Piața Jocurilor de Noroc din România, manifestare de business care va avea loc pe 31 Mai la Hotel Novotel, Sala Paris Rive Gauche, începând cu ora 10.

După mai multe evenimente dedicate operării, modificărilor legislative în gambling sau jocului responsabil, iată că a venit momentul să realizăm primul eveniment dedicat fiscalității și zonei financiar-contabile din domeniul nostru. Sunt destule probleme în această zonă și cred că sunteți de acord cu mine dacă vă spun că prezența la un astfel de eveniment vă poate ajuta enorm. Orice informație sau analiză reușită e bine-venită, orice problemă sau întrebare care capătă un răspuns merită efortul minim de a veni la acest eveniment, mai ales dacă specialiști ca Dan Schwartz (expert în fiscalitate, director general RSM România), Ana-Maria Baciu (avocat NNDKP), Mihai Nușcă (director Biris-Goran) Camelia Malahov (director Deloitte Tax) și alții vin să ofere din expertiza și know-how-ul lor. Rămâneți conectați la www.casinoinside.ro și recepționați newsletterele noastre pentru ultimele noutăți. Vă așteptăm!

Veștile bune circulă repede la noi în revistă, așa că următoarea știre este chiar extraordinară și vine de pe litoral, de la unul dintre operatorii de top: Game World!

După aproape 9 ani de activitate, sala de jocuri Game World de la City Park Mall Constanţa a fost relocată în zona Sky Level, lângă cinematograful Cinema City. Vechiul spaţiu a devenit neîncăpător pentru clienții sălii de joc şi de aceea locația a trebuit să se mute. Astfel, de la începutul lunii mai, Game World Constanţa a devenit cea mai mare sală de jocuri din afara Bucureştiului şi are o ofertă mai atrăgătoare ca oricând. Aflați mai multe pe marginea acestui subiect în paginile acestui număr.

Alexandru Mănucu, Tax Deputy Manager al Țuca Zbârcea & Asociații Tax, ne provoacă în articolul său despre cadrul legislativ privind impozitarea jucătorilor din segmentul online să răspundem la întrebarea: poate fi îmbunătățită legislația în domeniu? Vă invităm să aflați răspunsul din analiza autorului.

Continuăm cu veștile bune. De data aceasta le spunem jucătorilor din Ploiești, dar și din orașele limitrofe și chiar din București că Sala de Jocuri The Jack din capitala prahoveană  oferă jucătorilor săi fideli, dar și celor care vor să-și încerce norocul pentru prima dată în această locație de joc un premiu senzațional constând într-un autoturism Ford Mustang plus extra premii de 50.000 lei. Mamă și cum arată mașina! E wow! Nu mai stați pe gânduri, nu mai e mult până pe 29 Mai când are loc extragerea finală și acordarea marelui premiu.

Haideți că nu vreau să vă stric toate surprizele pe care vi le-am pregătit. Sunt multe aici, înăuntrul meu și parcă momentul e mai plăcut atunci când descoperi singur ce urmează. Doar știți sentimentul… Enjoy!